De la războiul dintre Israel şi Hamas la luptele crâncene ale Rusiei împotriva Ucrainei, 2023 a arătat că pericolele militare se pot transforma foarte uşor în conflicte la nivelul unei întregi regiuni. Iar lumea se confruntă cu lupte şi războaie în ţări de pe tot cuprinsul globului, relatează Associated Press.
Loviturile de stat şi violenţele din întreaga Africă au bulversat viaţa naţiunilor de acolo. Myanmar, în Asia de Sud-Est, se confruntă cu ceea ce unii experţi descriu ca fiind un război civil care arde mocnit. Violenţele alimentate de traficul de droguri continuă în America Centrală şi de Sud. India şi Pakistanul, care dispun de arme nucleare, rămân suspicioase una faţă de cealaltă. Arsenalul atomic al Coreei de Nord continuă să sporească. Iar Iranul îmbogăţeşte acum uraniul mai aproape ca niciodată de nivelurile de calitate militară.
"Conflictele au devenit mai complexe, mai letale şi mai greu de rezolvat. ... Îngrijorările legate de posibilitatea unui război nuclear au reapărut. Noi domenii potenţiale de conflict şi armele de război creează noi modalităţi prin care omenirea se poate anihila", a declarat în iulie secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Associated Press aruncă o privire asupra situaţiei în care se află acum unele dintre cele mai importante războaie din lume:
CEL MAI DEVASTATOR RĂZBOI DINTRE ISRAEL ŞI HAMAS DIN TOATE TIMPURILE
Cel mai sângeros război dintre Israel şi Hamas a început la 7 octombrie, când militanţii palestinieni au străpuns zidurile care înconjoară enclava de la malul mării din Fâşia Gaza. Luptătorii Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel şi au luat peste 200 de ostatici, pe care i-au dus în teritoriul controlat de ei. Atacul, descris ca fiind cel mai grav mascru al evreilor într-o singură zi de la Holocaust încoace, a provocat un şoc într-un Israel care credea că zidul său de la frontieră, armata avansată din punct de vedere tehnologic şi serviciile de informaţii îl protejează în mare măsură de toate, cu excepţia tirurilor de rachete ale militanţilor, pentru care se dotase cu un scut de apărare antiaeriană.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se confrunta deja cu luni de proteste legate de încercările guvernului său ultraconservator de a revizui sistemul judiciar al ţării şi cu acuzaţii de corupţie, a lansat o campanie masivă de atacuri aeriene drept represalii.
Trupele israeliene au intrat, de asemenea, în Fâşia Gaza pentru prima dată după ani de zile, atacând oraşul Gaza şi luptând intens pe străzi. Ofensiva a ucis peste 20.000 de persoane în Fâşia Gaza, unde locuiesc peste 2 milioane de oameni care se confruntă, de asemenea, cu un asediu israelian ce blochează în mare parte transporturile de alimente, combustibil, apă şi medicamente.
Între timp, uciderea în masă a israelienilor şi palestinienilor a declanşat proteste în întreaga lume, mulţi dintre manifestanţi simpatizând cu palestinienii după ani de blocaj în ceea ce priveşte obţinerea propriului lor stat.
Pe de altă parte, miliţiile susţinute de Iran, inclusiv Hezbollah din Liban, au tras asupra Israelului. Statele Unite au trimis în regiune două portavioane, trupe şi alte arme pentru a încerca să împiedice izbucnirea unui război regional mai amplu. Dar obiectivul declarat în repetate rânduri de Israel - distrugerea Hamas - garantează o campanie militară de lungă durată în viitor, sporind riscurile.
RUSIA ŞI UCRAINA RĂMÂN BLOCATE ÎN LUPTĂ
Ritmul rapid al războiului dintre Israel şi Hamas a umbrit războiul dintre Rusia şi Ucraina la sfârşitul anului 2023. Dar în lunile anterioare, puţine lucruri se schimbaseră pe câmpul de luptă pentru ambele părţi.
Ucraina a primit tancuri, arme şi pregătire occidentală înainte de a lansa o nouă contraofensivă despre care se credea că are ca obiectiv să ajungă la Marea Azov şi să întrerupă liniile ruseşti din sudul ţării. Dar forţele ucrainene s-au confruntat cu trupe ruseşti în tranşee fortificate, cu linii de apărare multiple, câmpuri minate şi alte pericole, obţinând câştiguri fie încet, fie deloc. Şi în timp ce ţările occidentale au rămas oficial unite în spatele Ucrainei, sondajele aratră că inclusiv alegerile prezidenţiale din SUA de anul viitor ar putea afecta cât de mult ajutor va mai primi Kievul în viitor.
Dar şi Rusia s-a confruntat cu dificultăţi, inclusiv un marş de revoltă împotriva Moscovei al liderului companiei militare private Wagner, Evgheni Prigojin, care a reprezentat cea mai mare provocare de până acum la adresa guvernării preşedintelui Vladimir Putin. Prigojin a renunţat la marş, pentru ca apoi să moară câteva săptămâni mai târziu într-un misterios şi incendiar accident de avion.
LOVITURI DE STAT ÎN AFRICA
Sudanul, o ţară mare din Africa de Est care devenise instabilă de la răsturnarea conducătorului ei de lungă durată Omar al-Bashir, a căzut pradă războiului civil în aprilie. Războiul opune armata ţării unei puternice forţe paramilitare cunoscute sub numele de Forţele de Sprijin Rapid, legate de mult timp de atrocităţile din Darfur. În timpul luptelor, tirurile încrucişate au incendiat avioanele de pe aeroportul internaţional din Khartoum, iar statele s-au grăbit să încerce să-şi evacueze cetăţenii pe uscat, pe mare şi pe calea aerului. Luptele au ucis aproximativ 9.000 de persoane până în prezent.
Între timp, a continuat valul de lovituri de stat militare care au zguduit Africa în ultimii ani. În Niger, o fostă colonie franceză care este un exportator cheie de uraniu, soldaţii l-au răsturnat de la putere, în iulie, pe preşedintele ales în mod democratic.
O lună mai târziu, trupele au dat o lovitură de stat similară în Gabon, răsturnând un preşedinte aflat la putere de mult timp.
RĂZBOAIELE PENTRU DROGURI DIN AMERICA LATINĂ
Violenţele cartelurilor de droguri au făcut ravagii în anumite părţi ale Mexicului, acestea luptând pentru teritoriu şi pentru rutele de aprovizionare către Statele Unite. Dar conflictul nu se limitează acolo. Violenţele au crescut în alte ţări din America Centrală, cum ar fi Honduras şi chiar şi în Costa Rica, cândva paşnică, despre care se crede că este acum un important punct de depozitare şi transbordare a drogurilor care se îndreaptă spre Europa.
Între timp, Columbia a atins un nivel record în ceea ce priveşte producţia de coca, frunza din care se obţine cocaina.
MĂCINATE DIN INTERIOR
În Myanmar, o ţară din Asia de Sud-Est, unii experţi ai ONU susţin că, de când o lovitură de stat a răsturnat guvernul ales al lui Aung San Suu Kyi, este în curs un război civil între rebeli şi armată.
Afganistanul, la doi ani după ce talibanii au învins guvernul de la Kabul susţinut de Occident, se confruntă cu atacuri militante din partea unei ramuri a grupării Stat Islamic, în timp ce fetele continuă să nu aibă acces la învăţământul secundar.
Iar în Yemen, rebelii Houthi susţinuţi de Iran şi coaliţia condusă de Arabia Saudită care luptă împotriva lor nu au ajuns încă la un acord de pace permanent, ceea ce a făcut ca militanţii să înceapă din nou să îşi intensifice atacurile în ultimele săptămâni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
