Moldovenii - prinşi între Rusia şi Uniunea Europeană (UE), împărţiţi cu privire la direcţia pe care să o ia ţara lor - îşi aleg duminică deputaţii, sub privirea atentă a Kremlinului, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Una dintre cele mai sărace ţări din Europa, alături de Ucraina, Republica Moldova este zguduită, de la independenţa sa faţă de URSS, în 991, de crize politice repetate şi are de gestionat, în acelaşi timp, un conflict îngheţat în Transnistria, un teritoriu separatist prorus care nu se află sub controlul Chişinăului, în estul ţării.

Duminică, moldovenii îşi aleg, pentru un mandat de patru ani, cei 101 deputaţi în Parlamentul lor monocameral. Pentru prima oară, scrutinul este mixt - proporţional şi scrutine locale.

Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM) al preşedintelui Igor Dodon - care militează pentru o apropiere de Rusia şi o intrare în Uniunea Economică Eurasiatică şi nu în Uniunea Europeană (UE) - se află pe primul loc în sondaje şi ar putea să obţină până la 50% din voturi.

Alianţa ACUM - din care fac parte cele două partide favorabile aderării la UE şi NATO - este creditată pe locul doi. Ea denunţă ”acapararea” posturilor de conducere în politică, justiţie şi forţele de ordine de către Partidul Democrat din Moldova (PDM), aflat la putere, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc - considerat cel mai puternic om în ţară.

PDM, creditat al treilea în sondaje şi majoritar, în prezent, în Guvern şi în Parlament, promovează o restaurare a relaţiilor cu Bruxellesul, degradate din 2018, şi o evitare a unei răciri a relaţiilor cu Rusia.

În cazul în care niciuna dintre aceste formaţiuni nu obţine o majoritate pentru a forma singură un Guvern - cel mai probabil caz -, analiştii se tem de o nouă perioadă de instabilitate.

Un expert de la asociaţia Adept, Igor Botan, subliniază de asemnea ”riscul unei participări slabe, având în vedere apatia şi absenţa încrederii alegătorilor în politicieni”.

RUSIA SAU UE?

”Nu ştiu cu cine voi vota, sunt toţi mincinoşi şi hoţi. După 42 de ani de muncă, am o pensie de 948 de lei (49 euro). Cum să trăiesc cu ea?”, declară pentru AFP Tatiana, o fostă muncitoare într-o uzină chimică, în vârstă de 60 de ani.

”Democraţia moldoveană se degradează. Oameni cu probleme în justiţie vor ajunge în Parlament”, constată la rândul său Macar Naghirneac, un voluntar în vârstă de 23 de ani, care lucrează într-un ONG.

Alimentând o atmosferă tenisonată în ultimele zile de campanie, poliţia rusă l-a implicat vineri pe liderul PDM Vlad Plahotniuc într-un circuit de spălare de bani prin operaţiuni de schimb suspecte, în Rusia, care a funcţionat din 2013 în 2014. Partidul său a denunţat o ”ingerinţă grosolană” a Moscovei în alegeri.

O mică fostă republică sovietică, cu 3,5 milioane de locuitori, situată între România şi Ucraina, Republica Moldova este sfâşiată de mai mulţi ani între susţinători ai unei apropieri de UE şi cei ai unei alianţe cu Moscova.

Ales în noiembrie 2016, preşedintele Igor Dodon este considerat un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, pe care l-a vizitat tot mai des.

Blocat adesea de Parlament şi Guvern în proiectele sale, Dodon şi-a îmblânzit discursul şi nu mai militează pentru respingerea Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova şi UE în 2014, de către autorităţile proeuropene de la acea dată. El vrea, de-acum, ca ţara sa să poată ”să facă comerţ cu Rusia şi cu UE”.

Acest Acord de Asociere a permis deschiderea treptată a pieţei europene produselor moldovene, însă a provocat furia Moscovei, care a impus imediat un embargo asupra fructelor şi cărnii moldovene, pedepsind astfel o populaţie care trăieşte în principal din agricultură.

Comerţul este principala pârghie de presiune de care dispune Rusia, în care se află, de altfel, o jumătate de milion de muncitori moldoveni.

Primindu-l pe Dodon în ianuarie, Putin a subliniat că Rusia nu va rămâne ”indiferentă” la rezultatul alegerilor legislative.

Secretarul Consiliului rus de Securitate Naţională Nikolai Patruşev exprima, două săptămâni mai târziu, temerile Kremlinului cu privire la faptul că Occidentul ar putea ”împinge societatea moldoveană către sciziune şi conflict”.

”Am văzut deja asta în Ucraina, în 2014”, aprecia Patruşev, referindu-se la revolta proeuropeană care a condus la anexarea Crimeei de către Rusia şi la un război cu separatişti proruşi, soldat cu aproape 13.000 de morţi în decurs de cinci ani.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.