Relaţiile dintre Ankara şi Moscova par mai amicale ca niciodată, deşi există în continuare unele puncte de dezacord, la un an de la asasinarea ambasadorului Rusiei în Turcia, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Pe 19 decembrie 2016, ambasadorul rus la Ankara Andrei Karlov, un veteran al serviciilor diplomatice din ţara sa, a fost ucis prin împuşcare, cu mai multe gloanţe, de către un poliţist turc în vârstă de 22 de ani, în timpul vernisajului unei expoziţii de fotografie.

Acest spectaculos asasinat, înregistrat de câţiva jurnalişti prezenţi în sală, a fost denunţat de Moscova şi Ankara drept o ”provocare” vizând să saboteze ”încălzirea” relaţiilor lor, după o gravă criză provocată de distrugerea unui bombardier rus de către aviaţia turcă la frontiera siriană, în noiembrie 2015.

Imediat după atentat, preşedinţiii turc Recep Tayyip Erdogan şi rus Vladimir Putin, şi-au afişat hotărârea de a nu lăsa relaţiile să fie afectate de asasinat.

În semn de bunăvoinţă, Turcia a autorizat procurori, poliţişti şi medici legişti ruşi să vină la Ankara şi să participe la anchetă. O delegaţie de anchetatori ruşi se afla marţi în capitala turcă.

Anul care a trecut de la asasinatul ambasadorului Karlov a fost marcat de un intens trafic diplomatic între Turcia şi Rusia, mai ales în dosarul sirian. Erdogan şi Putin s-au întâlnit nu mai puţin de opt ori anul acesta.

Cei doi lideri, care s-au făcut cu ou şi cu oţet în timpul crizei din 2015, au patronat un acord cu Iranul vizând să creeze ”zone de dezescaladare” în Siria, în scopul unei reduceri a intensităţii confruntărilor armate.

”ÎN STARE MAI BUNĂ”

Un semn al ”încălzirii” relaţiilor, turişti ruşi vin din nou în număr important în Turcia, iar Rusia a reluat construirea primei centrale nucleare în această ţară şi construirea unui gazoduct rus avansează pe sub Marea Neagră.

În plus, Ankara reglează ultimele detalii ale unei achiziţionări de sisteme ruse de apărare antiaeriană S-400, o iniţiativă care îi îngrijorează pe partenerii săi din NATO.

Cooperarea între Turcia Rusia pare foarte bună, însă alianţa între cele două foste imperii rivale care s-au înfruntat timp de secole are totuşi limite.

”Parteneriatul ruso-turc este fără vreo îndoială într-o stare mai bună decât acum un an”, subliniază Igor Delanoë, directorul adjunct al Observatorului franco-rus. ”Cu toate acestea, nu putem să spunem că Ankara şi Moscova sunt pe aceeaşi lungime de undă în privinţa viitorului”.

”Divergenţe profunde” rămân cu privire la rolul pe care să-l joace miliţiile kurde din Siria, care controlează vaste zone în nordul acestei ţări, în cadrul unui ”Congres al dialogului naţional” sirian, pe care Moscova doreşte să-l organizeze anul viitor, subliniază acest expert.

Ankara consideră Uniunea Democratică (PYD) şi aripa ei armată, Unităţile pentru Protecţia Poporului (YPG), drept grupări teroriste. Însă Moscova întreţine relaţii cordiale cu aceste organizaţii.

”ALUNECOS ŞI CASANT”

Acordul cu privire la S-400 reprezintă un mesaj de sfidare a NATO, iar negocierile cu privire la transferul de tehnologie şi finanţare au fost extrem de dure.

”Acordul cu privire la S-400 nu este o afacere încheiată”, notează Delanoë, care consideră că este mai mult decât improbabil ca Moscova să accepte să instaleze o unitate de producţie de sisteme de apărare în Turcia, aşa cum cere Ankara.

Kerim Has de la Universitatea de stat din Moscova consideră că parteneriatul între cele două ţări este inegal. Turcia depinde energetic de Rusia şi datorează acestei ţări influenţa sa în Siria, unde era ”în afara jocului” înainte de parteneriat.

Relaţiile între cel două ţări avansează pe un ”teren alunecos şi casant”, apreciază Has, adăugând că acordul cu privire la S-400 este un ”drum lung şi sinuos”.

Ambasadorul Karlov a fost asasinat de poliţstul Mert Altintas, care a declarat că a acţionat ”ca să răzbune Alepul”, bastionul opoziţiei în Siria, recucerit anul trecut de forţele pro-Damasc cu susţinerea aviaţiei ruse.

Însă Erdogan a desemnat aproape imediat drept vinovată reţeaua predicatorului Fethullah Gülen, acuzat că este organizatorul puciului eşuat de la 15 iulie 2016. Gülen respinge orice implicare în cele două evenimente.

Niciun oficial rus nu a susţinut în mod public versiunea turcă. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.