Regele Charles va deveni primul monarh britanic din epoca modernă care îşi va dezvălui suma impozitelor personale, scrie BBC.
Suma impozitelor plătite de acesta va fi făcută publică joi, ca element nou în conturile financiare anuale ale casei regale, decizia fiind, potrivit unor surse de la Palat, una personală a regelui.
Palatul Buckingham afirmă că această măsură face parte dintr-un demers de modernizare menit să asigure o mai mare transparenţă şi să ”încurajeze o mai bună înţelegere a responsabilităţii noastre”.
De asemenea, aceasta vine ca răspuns la solicitările de mai multă transparenţă în ceea ce priveşte finanţele regale, în urma scandalurilor legate de Andrew Mountbatten-Windsor.
Măsura va face publice plăţile de impozite ale regelui pentru anul precedent – 2024-25 – şi va include impozitul pe veniturile sale, precum profiturile din Ducatul de Lancaster, orice investiţii personale şi veniturile din proprietăţile private ale regelui, precum Sandringham şi Balmoral.
Un purtător de cuvânt al Palatului Buckingham a declarat că aceasta face parte dintr-un efort mai amplu de a fi mai deschişi faţă de public.
”Pe scurt, continuăm să ne modernizăm şi să evoluăm”, a afirmat acesta, angajându-se să publice anual informaţiile privind impozitele regelui.
Când era Prinţ de Wales, Charles a dezvăluit, de asemenea, cât plătea la impozite.
Monarhii nu sunt obligaţi să plătească impozitul pe venit, impozitul pe moştenire pentru ceea ce primesc de la un monarh anterior sau impozitul pe câştigurile de capital – însă regele plăteşte în mod voluntar impozitul pe venit şi impozitul pe câştigurile de capital pentru orice vânzare de active private.
Iar suma totală plătită va fi dezvăluită pentru prima dată – inclusiv impozitul pe profiturile Ducatului de Lancaster, care s-au ridicat la aproximativ 24 de milioane de lire sterline anul trecut.
Această activitate imobiliară, care include proprietăţi în nordul Angliei şi imobile în centrul Londrei, asigură o mare parte din venitul personal al monarhului.
Decizia de a adopta o abordare mai transparentă pare să fi venit în întâmpinarea opiniei publice.
În urma scandalurilor legate de Andrew Mountbatten-Windsor, deputaţii s-au numărat printre cei care au cerut mai multă transparenţă cu privire la tranzacţiile financiare ale familiei regale.
Raportul financiar de săptămâna viitoare ar trebui să ofere o prezentare mai detaliată a finanţelor regale.
”Scopul nostru este să explicăm toate elementele finanţelor regale într-un mod care să sporească şi mai mult claritatea şi accesibilitatea”, a declarat un purtător de cuvânt al Palatului.
Declaraţia fiscală a regelui va fi publicată alături de detalii privind Subvenţia Suverană, care reprezintă finanţarea publică anuală pentru Casa Regală şi acoperă cheltuieli precum personalul, întreţinerea clădirilor şi deplasările în cadrul angajamentelor oficiale.
Subvenţia suverană a atins nivelul record de 137,9 milioane de lire sterline, o majorare temporară fiind utilizată pentru a acoperi costurile renovărilor de la Palatul Buckingham.
De la introducerea sa în 2012, subvenţia nu a scăzut niciodată, dar se aşteaptă ca o primă reducere să fie anunţată în curând, în cadrul unei revizuiri efectuate de Trezorerie, Downing Street şi Casa Regală.
Deputaţii vor avea ocazia să dezbată subvenţia suverană atunci când proiectul de lege va fi prezentat în Parlament.
De asemenea, supravegherea finanţelor regale va fi intensificată în acest an de Comisia pentru Conturi Publice, care va desfăşura o anchetă privind proprietăţile regale şi contractele de închiriere de la Crown Estate.
Un raport iniţial al Oficiului Naţional de Audit a dezvăluit că fiicele lui Andrew Mountbatten-Windsor, prinţesa Beatrice şi prinţesa Eugenie, care nu fac parte din familia regală activă, deţineau proprietăţi în Palatul St James şi în Palatul Kensington.
Chiria pentru locuinţele lor a fost plătită de rege din veniturile sale private.
Palatul afirmă că există deja o supraveghere parlamentară a Subvenţiei Suverane, dar adăugarea informaţiilor fiscale personale poate ”spori şi mai mult această transparenţă” şi, într-un fel, ”în conformitate cu priorităţile noastre în materie de serviciu public”.




























