Liderul rus Vladimir Putin, proaspăt reales, a declarat marţi seara că ia în considerare China pentru prima sa deplasare în străinătate din noul mandat prezidenţial, care începe oficial în jurul datei de 7 mai. Tot în mai, Xi Jinping, la rândul său, ar urma să vină în Europa. Între timp, Recep Tayyip Erdogan îl aşteaptă pe Putin în Turcia încă din această lună.
Reuters a aflat marţi că Putin se va deplasa în China în luna mai pentru discuţii cu Xi Jinping, în ceea ce ar putea fi prima deplasare peste hotare a şefului de la Kremlin în noul său mandat prezidenţial.
Ulterior, agenţia rusă de ştiri TASS a relatat că marţi, la o întâlnire cu grupurile parlamentare, liderul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, i-a cerut lui Putin să aleagă Beijingul pentru prima sa călătorie externă.
"Sper că prima dumneavoastră vizită va fi în Est, şi nu în Vest. Tovarăşul Xi Jinping (preşedintele Chinei) aşteaptă vizita dumneavoastră, el iubeşte foarte mult ţara noastră", a declarat Ziuganov, citat de TASS.
Putin i-a promis că va lua în considerare această deplasare. "Cu siguranţă - fără glumă - voi lua în considerare ceea ce tocmai aţi spus", i-a răspuns Putin cu un zâmbet, potrivit TASS.
Guvernele occidentale şi-au aliniat luni poziţiile pentru a condamna victoria zdrobitoare a lui Putin în alegerile din weekend ca fiind incorectă şi nedemocratică, dar China şi Coreea de Nord, precum şi India şi Turcia l-au felicitat pe veteranul lider rus pentru prelungirea domniei sale cu încă şase ani.
PUTIN, AŞTEPTAT ÎN TURCIA
Pe de altă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus săptămâna trecută că îl va primi pe Vladimir Putin la sfârşitul acestei luni, după alegerile prezidenţiale ruse, dar nu a oferit alte detalii. Kremlinul, la rândul său, declarase anterior că vizita lui Putin în Turcia va avea loc după alegerile din Rusia din 15-17 martie.
Erdogan se pregătise să-l primească la 9 februarie pe omologul său rus, dar acesta şi-a anulat vizita în ultimul moment.
Luni, Erdogan l-a sunat pe Putin şi l-a felicitat pentru victoria în alegeri, un demers ce nu se înscrie în linia de conduită a aliaţilor din NATO.
Turcia, ţară membră NATO, susţine integritatea teritorială a Ucrainei, dar menţine, totodată, relaţii cordiale cu Rusia şi vorbeşte în mod regulat cu ambele părţi din conflict. Ankara a oferit Ucrainei sprijin militar şi politic, dar se opune sancţiunilor impuse Moscovei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Istanbulul la începutul acestei luni, iar Erdogan s-a oferit să găzduiască un summit de pace Ucraina-Rusia. Luni, când Erdogan l-a sunat pe Putin, liderul turc s-a oferit din nou să medieze între Ucraina şi Rusia.
XI JINPING VINE ÎN FRANŢA
Pe de altă parte, liderul chinez Xi Jinping se pregăteşte, la rândul său, să vină într-un turneu în Europa care îl va duce inclusiv în Franţa, ţara care, în afară de Statele Unite, a iritat cel mai mult Moscova în ultimul timp.
Sursele Reuters au spus că cel mai probabil, vizita lui Putin în China se va întâmpla înainte de turneul lui Xi în Europa. Deplasarea lui Putin în China va avea loc probabil în a doua jumătate a lunii mai, în condiţiile în care învestirea oficială a lui Putin în funcţia prezidenţială ar urma să aibă loc în jurul datei de 7 mai.
Însă mai mulţi oficiali aflaţi la Paris şi Bruxelles au declarat pentru Politico.eu că liderul chinez Xi Jinping se va întâlni cu omologul său francez, Emmanuel Macron, la Paris, la începutul lunii mai.
Parisul şi Beijingul vor marca 60 de ani de relaţii diplomatice, în timp ce China doreşte să-şi reconstruiască relaţiile cu Europa ştirbite din cauza "parteneriatului fără limite" al lui Xi cu Vladimir Putin, în ciuda războiului purtat de Kremlin în Ucraina.
Vizita lui Xi în Franţa, care a fost planificată de luni de zile, va fi urmărită îndeaproape la Washington şi în capitalele europene.
Întâlnirea Xi-Macron de la Paris are loc la un an după ce preşedintele francez a vizitat Beijingul şi Guangzhou. În timpul acelei vizite, Macron şi-a dublat eforturile pledând pentru autonomie strategică. Europa, a declarat el, trebuie să îşi reducă dependenţa faţă de Statele Unite şi să evite să se lase antrenată într-o confruntare între China şi SUA cu privire la Taiwan. El a spus că "marele risc" cu care se confruntă Europa este că "se lasă prinsă în crize care nu sunt ale ei, ceea ce o împiedică să-şi construiască autonomia strategică".
De asemenea, ar fi de aşteptat ca Macron să viziteze din nou China în acest an, după ce în 2018 se angajase să viziteze această ţară în fiecare an.
La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz se va deplasa în China pentru o vizită, în aprilie.
Preşedintele Emmanuel Macron a iritat Rusia, dar şi aliaţii, în special Germania, în momentul în care a declarat, luna trecută, că nu trebuie exclusă posibilitatea ca ţările europene să trimită trupe în Ucraina, obiectivul fiind ca Vladimir Putin să fie învins.
PUTIN ŞI XI
În ceea ce priveşte Rusia şi China, cele două ţări au anunţat un parteneriat "fără limite" în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul cu doar câteva zile înainte de a trimite zeci de mii de trupe în Ucraina, declanşând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Statele Unite prezintă China ca fiind cel mai mare concurent al său şi Rusia ca fiind cea mai mare ameninţare, în timp ce preşedintele american Joe Biden susţine că acest secol va fi definit de o competiţie existenţială între democraţii şi autocraţii.
Putin şi Xi împărtăşesc o viziune amplă asupra lumii, care consideră Occidentul ca fiind decadent şi în declin, la fel cum China contestă supremaţia SUA în toate domeniile, de la calculul cuantic şi biologia sintetică la spionaj şi puterea militară.
China şi-a întărit legăturile comerciale şi militare cu Rusia în ultimii ani, în timp ce Statele Unite şi aliaţii săi au impus sancţiuni împotriva ambelor ţări, în special împotriva Moscovei pentru invazia din Ucraina.
Diplomaţi şi observatori străini au declarat că este logic ca Putin să facă în China prima sa oprire după ce va fi reales.
Putin a declarat duminică reporterilor că Rusia şi China împărtăşesc o viziune globală similară şi se bucură de relaţii rezistente, în parte datorită bunelor sale relaţii personale cu Xi, iar Moscova şi Beijingul îşi vor dezvolta în continuare legăturile în anii următori.
La rândul său, Xi a vizitat Rusia în prima sa deplasare peste hotare după pandemie, în martie anul trecut, la scurt timp după ce şi-a început cel de-al treilea mandat de preşedinte al Chinei.
Cei doi lideri şi-au lăudat adesea prietenia personală strânsă şi s-au întâlnit de peste 40 de ori, cel mai recent în octombrie anul trecut, când Putin a fost invitatul de onoare al summitului chinez Belt and Road de la Beijing.
CHINA ŞI PACEA DIN UCRAINA
Pe de altă parte, China ia în considerare participarea la o conferinţă de pace menită să pună capăt războiului din Ucraina, care va fi găzduită în următoarele luni de Elveţia, ţară neutră, a declarat luni ambasadorul său la Berna pentru presa locală. Rusia nu a fost invitată la această conferinţă care va discuta în principiu despre planul ucrainean de pace.
Beijingul a lansat anul trecut propriul plan de "pace", în 12 puncte, pentru Ucraina, dar până în prezent nu a luat măsuri semnificative pentru a rezolva conflictul, în afară de participarea la negocierile de pace conduse de Occident la Jeddah în vara anului trecut.
Trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, s-a întâlnit cu oficiali din cinci capitale europene, inclusiv Moscova şi Kiev, la începutul acestei luni.
Oficiali au declarat recent pentru POLITICO că Beijingul încearcă să convingă Europa să lase Rusia să stea la masa viitoarelor discuţii de pace, eventual în Elveţia - în caz contrar, Beijingul va boicota astfel de întâlniri. Acest mesaj a fost amplificat, spun ei, în timpul turneului european al trimisului special chinez Li Hui, la începutul acestei luni, pentru a discuta despre viitorul Ucrainei.
În registrul public, Ministerul chinez de Externe a declarat că Li a promis "sprijin pentru convocarea în timp util a unei conferinţe de pace cu participarea egală a tuturor părţilor".
China a reacţionat cu furie la decizia fără precedent a UE de luna trecută de a pune pe lista neagră companii chinezeşti, din cauza legăturilor lor cu Rusia. Industria sa masivă de vehicule electrice este, de asemenea, aproape de a intra într-un război comercial cu autorităţile de reglementare europene, care acuză statul chinez că subvenţionează aceşti giganţi emergenţi.
Pe de altă parte, Beijingul este dornic să se asigure că investiţiile europene rămân pe piaţa chineză, în condiţiile în care economia locală suferă o presiune imensă şi este zguduită de o piaţă imobiliară instabilă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
