Irlanda, care exercită preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a prezentat sâmbătă o propunere revizuită a bugetului european propus pentru perioada 2028–2034, care prevede reduceri de aproximativ 141 de miliarde de euro, calculate la preţurile din 2025, ceea ce ar reprezenta tăieri de 8% faţă de proiectul propus iniţial de Comisia Europeană, relatează AFP, Reuters şi POLITICO.
Contrapropunerea, care reprezintă o încercare de a concilia poziţiile foarte eterogene ale celor 27 de state membre, ar aduce economii de 8%, adică 141 de miliarde de euro, faţă de proiectul prezentat anul trecut de Bruxelles, a precizat Irlanda.
Acest buget revizuit vizează deblocarea discuţiilor la nivelul celor 27 de state membre privind finanţarea UE, care stagnează din cauza poziţiilor extrem de divergente ale statelor.
Pe de o parte, Berlinul solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro faţă de proiectul elaborat anul trecut de Bruxelles, alături de alte ţări din nordul şi centrul Europei, supranumite „frugalii”.
Pe de altă parte, Franţa şi preşedintele său, Emmanuel Macron, repetă că este nevoie de un buget „ambiţios”, pentru a avea „politici europene viabile”.
Iar şaptesprezece ţări din sudul şi estul Europei, reunite într-un grup denumit „Prietenii coeziunii”, solicită cheltuieli mai mari în favoarea agriculturii şi a regiunilor.
Economiile propuse de compromisul irlandez vizează în principal programul de ajutor pentru dezvoltare „Global Europe”, cheltuielile administrative sau chiar un nou fond dedicat competitivităţii.
În schimb, fondurile dedicate politicilor tradiţionale ale UE ar fi, în ansamblu, menţinute, comparativ cu ceea ce propunea Bruxelles-ul, fără reducerea sumelor alocate statelor pentru politica agricolă comună şi coeziunea socială şi teritorială.
Irlanda a propus, de asemenea, un total de 55 de miliarde de euro din „resurse proprii” suplimentare pentru alimentarea bugetului european, fără a majora în mod corespunzător contribuţiile statelor membre. Aşa cum sugerase Comisia, aceste venituri alocate direct UE ar proveni, în special, din taxele pe deşeurile electronice şi pe marile companii.
Acest compromis elaborat de Irlanda va fi pe ordinea de zi a summitului european care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles. Liderii instituţiilor europene ar dori să se ajungă la un acord înainte de Crăciun, pentru a evita ca negocierile să fie afectate de numeroasele termene electorale din 2027, în special de alegerile prezidenţiale din Franţa, unde extrema dreaptă se află în fruntea sondajelor.
Conform propunerii irlandeze, acest lucru ar duce la un buget de circa 1.600 de miliarde de euro, deşi acesta va face obiectul unor negocieri controversate între ţările UE în lunile următoare.
Propunerea reprezintă totuşi o creştere de 30% faţă de bugetul actual, care acoperă perioada 2021-2027, şi se va confrunta cu siguranţă cu o rezistenţă puternică din partea unor ţări precum Germania, care doresc să menţină cheltuielile sub control strict.
Bugetul UE este principala sursă de finanţare pentru toate politicile principale ale blocului format din 27 de ţări.
Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a declarat că blocul va trebui să facă faţă unor noi provocări, cum ar fi creşterea cheltuielilor pentru apărare şi sporirea competitivităţii Europei, în timp ce unele ţări din UE doresc să menţină cea mai mare parte a cheltuielilor pentru politicile tradiţionale, destinate sprijinirii agriculturii şi dezvoltării regionale.
În timp ce ţările cu o atitudine mai austeră, precum Germania, Ţările de Jos şi ţările nordice, au solicitat reduceri bugetare, altele, printre care Spania, Italia şi Polonia, doresc să protejeze cheltuielile.
Ca o concesie făcută „Prietenilor coeziunii”, Irlanda a protejat de orice reduceri subvenţiile pentru agricultori şi plăţile regionale, care reprezintă jumătate din bugetul total şi sunt sensibile din punct de vedere politic. În schimb, cea mai mare parte a reducerilor a provenit din ajutorul extern, care a fost redus cu 38 de miliarde de euro; din fondul pentru competitivitate, care a fost redus cu 75 de miliarde de euro; şi din costurile administrative ale UE, care au fost reduse cu 10 miliarde de euro. Dublin propune să se renunţe, de asemenea, la un fond de rezervă, cunoscut sub denumirea de „amortizor al Facilităţii UE”, care permitea Comisiei Europene să aloce fonduri pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă neprevăzute pe parcursul ciclului bugetar de şapte ani, arată POLITICO.
Noul pachet de negocieri va fi, de asemenea, greu de acceptat de către Parlamentul European. „Preşedinţia irlandeză a înregistrat puţine progrese, nu a oferit soluţii noi semnificative şi a prezentat un buget mai slab”, a scris Siegfried Mureşan, negociatorul pentru buget al Partidului Popular European, într-o declaraţie făcută la scurt timp după publicarea propunerii. El a adăugat: „Parlamentul nu blufează: bugetul propus de preşedinţia irlandeză nu va primi acordul nostru”.
Cei 27 de ambasadori ai UE vor reacţiona la pachetul de negocieri în cadrul unei reuniuni prevăzute duminică, unde vor pregăti, de asemenea, discuţia liderilor de joi.
Guvernele se grăbesc să ajungă la un acord bugetar între ele până la sfârşitul anului, înainte ca alegerile din Franţa, Polonia şi Italia să ameninţe cu perturbarea negocierilor.
Medikatv.ro
