Şeful Guvernului polonez Mateusz Morawiecki, care se află în conflict cu Bruxellesul cu privire la independenţa justiţiei şi primatul dreptului european, s-a declarat joi ”pregătit de dialog” însă a respinge din nou ”presiunea şantajului”, înaintea unui summit la Bruxelles, relatează AFP.
”Noi nu vom acţiona sub presiunea şantajului, (dar) suntem pregătiţi de dialog (...). Bineînţeles, vom discuta despre modul în care să rezolvăm diferendele actuale”, a declarat la finalul unei întâlniri cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi înaintea unei întâlniri cu cancelarul german Angelas Merkel.
Conflictul deschis între Uniunea Europeană (UE) şi Varşovia, care respinge supremaţia dreptului euroPean, s-a impus pe agenda summitului liderilor celor 27, reuniţi joi şi vineri la Bruxelles.
Ei urmează să discute despre creşterea preţurilor energiei, necesitatea creşterii nivelului vaccinării împotriva covid-19, pregătirea în vederea COP26 şi tensounile cu Belarusul pe tema migraţiei.
Acestui program, destul de încărcat i s-a adăugat criza declanşată de Tribunalul Constituţional polonez - considerat apropiat Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist conservator aflat la putere) -, care a stabilit la 7 octombrie că anumite articole ale tratatelor europene sunt incompatibile cu Consttuţia poloneză.
Bruxellesul a denunţat această hotărâre drept un atac fără precedent împotriva primatului dreptului european şi competenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) - principii fondatoare ale Uniunii.
Ea a provocat schimburi de replici tensionate, marţi, în Parlamnentul European (PE), între preşedinta Comsiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, care s-a angajat să acţioneze împotriva Verşoviei, şi premierul polonez Mateusz Morawiecki, care a denunţat un ”şantaj” UE şi a insistat asupra supremaţiei constituţiilor naţionale.
Această situaţie a determinat anumite state, inclusiv Olanda, să ceară ca acest subiect să fie abordat în cadrul reuniunii, char dacă nu va conduce la concluzii, spre deosebire de alte puncte oficiale de pe ordinea de zi.
”Un număr mare de şefi de stat şi de guverne îşi vor exprima îngrijorarea”, a declarat un ofcial european, care a subliniat riscurile unui ”efect de contagiune”.
Însă unele ţări, ca Germania, îndeamnă la ”dialog” cu Varşovia.
”Nu este vorba despre a transforma acest summit într-o confruntare (...). Nu aşteptăm o dscuţie despre sancţionarea Poloniei”, a declarat o sursă guvernamentală de la Berlin.
Cancelarul german Angela Merkel - care a participat la peste 100 de summituri în cei 16 ani de când se află la putere şi care participă joi şi vineri la ultimul său summit european, potrivit unor ofciali europeni - urma să se întâlnească cu Morawiecki.
În acest context, mai multe surse diplomatice consideră de neconceput o aprobare a planului de relansare economică postcovid a Poloniei, în valoare de 36 de miliarde de euro, blocat în prezent de către CE, care reclamă garanţii cu privire la independenţa sistemului judiciar polonez.
”Nu văd, în starea actuală a lucrurilor, cum ar fi Comisia în măsură să valideze acest plan de relansare”, declară o sursă de la Palatul Elysée. ”Acesta nu este un şantaj financiar (...), înseamnă a răspunde unor principii fundamentale, între care de primul rang sunt garanţiile statului de drept şi independenţei justiţiei”.
”NU POŢI GREŞI”
UE dispune de alte instrumente pentru a impune respectarea statului de drept şi primatul dreptului european, însă unele sunt delicate sau dificil de pus în aplicare, iar statele membre par să se opună oricărei pripeli.
Eurodeputaţii exercită presiuni asupra CE, pe care o ameninţă că o dau în jdecată să lanseze de îndată un nou mecanism care permite suspendarea fondurilor europene către ţările în care se constată încălcări ale statului de drept care aduc atingere bugetului european.
Este vorba despre o procedură care ar putea viza Polonia şi Ungaria, alt stat membru criticat cu regularitate de către Bruxelles.
Comisia promite să trimită ”în curând” notificări ţărilor vizate. Însă statele membre UE o îndeamnă să aştepte avizul CJUE cu privire la aceste reglementări înainte să recurgă la ele.
”Nu poţi greşi în această privinţă”, comentează un diplomat.
Mecansimul este vizat, în prezent de un recurs în anulare formulat de către Polonia şi Ungaria în justiţia europeană, iar o hotărâre este de aşteptat la sfârşitul acestuian sau la începutul lui 2022.
Alt subiect spinos la summit este creşterea puternică a preţurilor energiei, care afectează veniturile gospodăriilor şi ameninţă relansarea economică.
Liderii europeni urmează să discute despre ”cuta cu instrumente” prezentată la 13 octombrie de către CE, care sugerează o serie de măsuri temporare şi ţintite - scăderea texelor, bonuri de cumpărături, amânarea facturilor - şi schiţează piste ale unor reforme.
Aceste discuţii urmează să continue într-un Consiliu al Miniştrilor Energiei, la 26 octombrie.
Parisul pledează în favoarea unei revizuiri a regulilor pieţei comune a electricităţii, legată de cursurile la nivel mondial ale energiei fosile, şi unei ”decuplări” a preţului electricităţii de cel al gazelor naturale.
Madridul cere ”achiziţii grupate” de stocuri de gaze naturale, după modelul aprovizionării europene cu vaccnuri împotriva covid-19.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
