”
Cu încă un guvern pe marginea prăpastiei, Franţa a devenit, se pare, neguvernabilă. Luni, Francois Bayrou, la mai puţin de un an de activitate, pare să devină al patrulea prim-ministru care pleacă în doar 20 de luni. Soarta sa depinde acum de votul de încredere în parlament care, dacă va fi pierdut - ceea ce se conturează -, va consolida un record în cadrul celei de-a cincea Republici şi îl va lăsa pe preşedintele ţării, Emmanuel Macron, mai slăbit ca niciodată, scrie şi CNN.
Prăbuşirea guvernului pare să adâncească paralizia Franţei într-un moment critic pentru Europa, care caută unitate în faţa războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a unei Chinei din ce în ce mai dominante şi a tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Agitaţia politică ameninţă, de asemenea, capacitatea Franţei de a-şi controla datoria, existând riscul unei noi scăderi a ratingului de credit.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Franţa se confruntă cu o presiune acută pentru a-şi redresa finanţele, deficitul de anul trecut fiind aproape dublu faţă de limita de 3% a UE pentru producţia economică, iar datoria publică ajungând la 113,9% din PIB.
Votul de încredere este programat pentru luni după-amiază, de la ora locală 15:00 (16:00, ora României).
SORTIT EŞECULUI?
În ciuda unei frenetice serii de discuţii şi apariţii în mass-media de la decizia sa de a intra în cursa pentru încredere, pe 25 august, pe fondul unor dezbateri tensionate pe tema proiectului de lege privind bugetul, Bayrou părea, în weekend, să nu fi reuşit să obţină majoritatea. Liderii opoziţiei din întreg spectrul politic au declarat clar că vor vota pentru demiterea lui Bayrou.
„Guvernul va cădea”, a declarat Jean-Luc Melenchon, figura principală a partidului de extremă stânga La France Insoumise (LFI), repetând comentarii similare ale altor membri ai stângii şi dreptei.
În cazul în care Bayrou va cădea, preşedintele va fi probabil nevoit să găsească un alt şef de guvern care să poată trece bugetul prin parlament, la mai puţin de un an de la demiterea predecesorului conservator al lui Bayrou, Michel Barnier.
Macron a exclus până acum dizolvarea parlamentului, demers pe care l-a făcut anul trecut, fără succesul scontat, însă.
CRIZĂ POLITICĂ DE PROPORŢII
Franţa se află într-o criză politică de când Macron a convocat alegerile anticipate din 2024, care au dus la un parlament fără majoritate.
Propria sa alianţă, deja lipsită de majoritate din 2022, a înregistrat o scădere şi mai mare a numărului de deputaţi, în timp ce partidul anti-imigraţie de extremă dreapta, Reuniunea Naţională (RN), a devenit cel mai mare partid. O coaliţie slabă de partide de stânga - acum profund divizată - a devenit cel mai mare bloc. Dar nicio tabără nu are majoritate.
„Această criză a fost provocată şi alimentată de preşedintele Emmanuel Macron şi de toţi cei care l-au servit”, a declarat duminică Marine Le Pen, şefa grupului de parlamentari ai Reuniunii Naţionale. „Astăzi, din cauza lor, Franţa este omul bolnav al Europei”, a acuzat Le Pen.
După căderea unui conservator şi a unui centrist din funcţia de prim-ministru, majoritatea observatorilor se aşteaptă ca Macron să caute următorul candidat din rândurile socialiştilor de centru-stânga (PS).
„Nu poate merge împotriva rezultatelor sondajelor pentru a treia oară”, a declarat Marine Tondelier, şefa partidului, mai mic, al Verzilor.
Orice astfel de candidat ar trebui să formeze o alianţă delicată cu blocul liberal al preşedintelui, care se opune multor idei ale stângii, inclusiv creşterea impozitelor pentru cei mai bogaţi pentru a acoperi deficitele financiare ale ţării. De asemenea, ar trebui să convingă dreapta moderată să tolereze încă un guvern minoritar.
Laurent Wauquiez, liderul parlamentar al partidului conservator Republicanii (LR), a semnalat că nu va solicita demiterea unui prim-ministru socialist. Cu toate acestea, şeful partidului - totodată actualul ministrul de interne - Bruno Retailleau nu a fost de acord. „Nu vom accepta în niciun caz un prim-ministru socialist”, a declarat Retailleau într-un discurs susţinut duminică.
CE VA URMA?
Bayrou a convocat votul de încredere în încercarea de a impune un plan nepopular de economii în valoare de 44 de miliarde de euro, care include eliminarea a două sărbători legale şi îngheţarea cheltuielilor. El afirmă că este vorba de o chestiune de „supravieţuire naţională”, avertizând că Franţa trebuie să îşi controleze datoria în spirală, deoarece „timp de 20 de ani, în fiecare oră din fiecare zi şi din fiecare noapte datoria a crescut cu 12 milioane de euro în plus”. Acestea pot fi cuvinte alarmiste menite să stimuleze clasele politice fracturate ale ţării să acţioneze de urgenţă, chiar dacă reforma bugetară a fost exact ceea ce a costat scalpul predecesorului său, Michel Barnier, comentează CNN. Negociatorul-şef al Uniunii Europene, care a menţinut blocul unit în urma votului chinuitor al Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană în 2016, a rezistat doar trei luni în calitate de prim-ministru, nereuşind să escaladeze muntele mult mai abrupt al convingerii francezilor să accepte reduceri radicale ale cheltuielilor.
Dacă Bayrou cade, presiunea asupra lui Macron pentru a demisiona se va intensifica, deşi acesta a promis să-şi ducă mandatul până la capăt, notează CNN.
Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, cere dizolvarea parlamentului, dar alegerile anticipate ar consolida aproape sigur partidul ei şi ar fragmenta şi mai mult parlamentul.
O altă cale ar fi ca Macron să numească un guvern interimar, în timp ce ia în considerare un succesor, printre favoriţi numărându-se ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu, şi ministrul justiţiei, Gérald Darmanin, pentru ceea ce ar putea fi un post otrăvit.
Problema este că, după trei prim-miniştri centristi care au eşuat, partidele de opoziţie nu sunt dispuse să acorde o şansă altuia. Atât extrema dreaptă, cât şi extrema stângă au semnalat că vor solicita imediat un vot de neîncredere.
O altă opţiune ar fi numirea unui prim-ministru dintr-o altă familie politică, dar o alegere din dreapta ar fi blocată de stânga şi viceversa.
Climatul politic este sumbru. În cazul unor noi alegeri parlamentare anticipate, un sondaj recent realizat de Elabe sugerează că Reuniunea Naţională ar ieşi învingătoare, stânga ar ocupa locul al doilea, iar centrul un distant loc al treilea.
Mulţi presupun acum că extrema dreaptă va prelua în cele din urmă puterea – dacă nu acum, atunci la următoarele alegeri prezidenţiale din 2027, dar fără prea multe speranţe că aceasta va rezolva problema. Încrederea publicului în clasa politică s-a prăbuşit, iar furia se va revărsa pe străzi pe 10 septembrie, cu proteste la nivel naţional sub sloganul „Bloquons tout” („Să blocăm totul”).
O VESTE BUNĂ PENTRU PUTIN ŞI TRUMP
Toate acestea vin într-un moment extrem de nefavorabil, cu războaie care fac ravagii în Ucraina şi Orientul Mijlociu. Instabilitatea din Paris este un cadou atât pentru preşedintele rus Vladimir Putin, cât şi pentru omologul său american Donald Trump, care împărtăşesc aceeaşi plăcere de a ridiculiza slăbiciunile Europei, notează CNN.
Dominique Moïsi, analist senior la Institutul Montaigne, un think tank cu sediul la Paris, spune că nu-şi aminteşte un moment de impas atât de profund în cea de-a Cincea Republică. „De Gaulle a supravieţuit tentativelor de asasinat, a fost războiul din Algeria, în mai 1968 sloganul era «la France s’ennuie» (Franţa se plictiseşte). Dar astăzi Franţa este frustrată, furioasă, plină de ură faţă de elită”, a declarat el pentru CNN. „Pare că o schimbare de regim este inevitabilă, dar nu văd cum se va produce şi cine ar face acest lucru. Ne aflăm într-o fază de tranziţie între un sistem care nu mai funcţionează şi un sistem pe care nimeni nu şi-l poate imagina”, a adăugat analistul.
De Gaulle a fost preşedintele care a inaugurat o perioadă de relativă stabilitate în Franţa în 1958, odată cu începutul celei de-a cincea republici. Întrebarea este acum dacă Macron va fi preşedintele care a pus capăt acestei perioade, conchide Macron.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
