Cu aproape o lună înainte ca preşedintele Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki în 2018, finanţistul Jeffrey Epstein a încercat să transmită un mesaj principalului diplomat rus: „Dacă vrei să-l înţelegi pe Trump, vorbeşte cu mine”, scrie POLITICO. Dezvăluirea apare într-un e-mail din 24 iunie 2018 adresat de Epstein lui Thorbjorn Jagland, fost prim-ministru al Norvegiei, care în acel moment conducea Consiliul Europei.
Documente ale Congresului recent publicate arată că Jeffrey Epstein, finanţist condamnat pentru infracţiuni sexuale care în 2019 s-a sinucis în închisoare, a discutat cu fostul şef al Consiliului Europei despre stabilirea de contacte cu oficiali ruşi de rang înalt.
„Cred că i-ai putea sugera lui Putin că Lavrov ar putea obţine informaţii utile discutând cu mine”, i-a scris Epstein lui Thorbjørn Jagland, referindu-se la Serghei Lavrov, ministrul rus de externe şi unul dintre oamenii de bază ai liderului de la Kremlin.
Jagland, care era secretar general al Consiliului Europei, i-a răspuns că se va întâlni cu asistentul lui Lavrov a doua zi şi că îi va sugera o întâlnire cu Epstein. „Mulţumesc pentru o seară minunată. Voi veni la săptămâna de nivel înalt”, i-a mai spus Jagland lui Epstein într-un e-mail plin de greşeli ortografice, notează POLITICO.
În acelaşi schimb de mesaje, Epstein a făcut referire la discuţii anterioare pe care le-a avut cu fostul ambasador al Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, care a murit în 2017. „Ciurkin a fost grozav”, a scris Epstein. „L-a înţeles pe Trump după conversaţiile noastre. Nu este complicat. Trebuie să vadă că obţine ceva, este atât de simplu”, i-a explicat Epstein lui Jagland.
CUM SE JUSTIFICĂ FOSTUL SECRETAR GENERAL AL CONSILIULUI EUROPEI
Reacţionând la aceste dezvăluiri, într-un mesaj text trimis postului public norvegian NRK, Jagland a spus: „În cadrul activităţii mele, am întâlnit o mulţime de oameni, mulţi dintre ei punându-mă în contact cu şi mai mulţi. Acest lucru face parte din activitatea diplomatică normală. Mă distanţez ferm de ceea ce a ieşit la iveală despre viaţa privată a lui Jeffrey Epstein”, a adăugat el.
„Pentru mine a fost deosebit de important să-l înţeleg pe Donald Trump şi evoluţia relaţiei dintre Statele Unite şi Europa. Mulţi doreau să iniţieze un proces de excludere a Rusiei din Consiliul Europei şi, astfel, accesul cetăţenilor ruşi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Am profitat de fiecare ocazie pentru a-mi exprima părerea cu privire la gravitatea acestei situaţii”, a argumentat fostul secretar general al Consiliului Europei.
Cu un an înainte de a-l contacta pe Jagland pentru a-i cere ajutorul în legătură cu ruşii, Jagland i-a cerut lui Epstein să-l viziteze la Strasbourg, în Franţa, pentru ca Epstein să-l ajute „să înţeleagă mai bine ce se întâmplă cu Trump şi cu societatea americană”.
Consiliul Europei a refuzat să comenteze, precizează POLITICO.
Fost prim-ministru norvegian şi politician veteran al Partidului Laburist, Jagland a ocupat şi funcţia de ministru de externe al ţării sale şi, ulterior, a condus Consiliul Europei în calitate de secretar general între 2009 şi 2019.
Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, este cea mai importantă organizaţie pentru drepturile omului de pe continent şi supervizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În 2019, Jagland s-a opus retragerii potenţiale a Rusiei din acest organism pe fondul disputelor cu privire la anexarea Crimeei, avertizând că aceasta ar fi un „pas înapoi uriaş” pentru drepturile omului, privând 144 de milioane de ruşi de dreptul de a solicita reparaţii legale la CEDO.
EPSTEIN A CORESPONDAT CU LARRY SUMMERS ŞI STEVE BANNON
Epstein avea să-şi exprime mai târziu părerea despre întâlnirea decisivă a lui Trump cu Putin, care a fost criticată în întreaga lume pentru aparenta sa capitulare în faţa dictatorului rus.
„Ruşii au ceva împotriva lui Trump? Ziua de azi a fost îngrozitoare chiar şi după standardele lui”, i-a scris lui Epsetein Larry Summers, fostul secretar al Trezoreriei din administraţia Clinton şi consilier economic al administraţiei Obama, într-un e-mail adresat lui Epstein pe 16 iulie 2018, ziua summitului de la Helsinki cu Putin.
„E-mailul meu este plin de comentarii similare. Uau”, a răspuns Epstein a doua zi. „Sunt sigur că părerea lui este că totul a decurs foarte bine. El crede că şi-a fermecat adversarul... Trebuie să recunoaştem că nu are habar de simbolism. Nu are habar de majoritatea lucrurilor”, a comentat Epstein. El a calificat, de asemenea, modul în care Trump a gestionat summitul cu Putin drept „previzibil”.
Câteva zile mai târziu, Epstein îşi etala relaţiile din străinătate într-un schimb de e-mailuri cu fostul consilier al lui Trump, Steve Bannon, spunându-i într-un mesaj din 23 iulie 2018 că Bannon trebuia să fie prezent fizic în Europa pentru a-şi exercita influenţa pe continent. „Dacă vrei să joci aici, va trebui să petreci timp aici, Europa nu funcţionează de la distanţă”, l-a sfătuit Epstein pe Bannon. El i-a mai spus lui Bannon că îi poate organiza întâlniri individuale cu lideri străini, dar că va trebui să rămână câteva zile.„Teama este că le vei trezi speranţele şi emoţiile şi apoi îi vei abandona. Cred că vrei să fii un insider, nu un outsider care vine şi pleacă”, i-a spus Epstein.
Epstein se baza adesea pe contactele sale din străinătate pentru a afla părerile lor despre Trump, urmărind obsesiv acţiunile noului preşedinte. Alteori, el pur şi simplu îşi etala legăturile profunde din întreaga lume în e-mailurile trimise altor asociaţi.
„Poţi să crezi că MBS mi-a trimis un cort, covoare şi tot restul?”, i-a scris Epstein omului de afaceri miliardar Tom Pritzker în decembrie 2016, referindu-se la Mohammed bin Salman, care este acum prinţul moştenitor al Arabiei Saudite.
„Un cort? Hmmm...”, a răspuns Pritzker. „Cred că este un cod pentru «Te iubesc». Mai bine verifică dicţionarul urban (al Regatului Arabiei Saudite)”, l-a sfătuit miliardarul.
Printre conexiunile internaţionale ale lui Epstein se număra şi sultanul Ahmed bin Sulayem, un om de afaceri din Emiratele Arabe Unite. Cu două săptămâni înainte de prima învestire a lui Trump, Sulayem l-a întrebat pe Epstein dacă ar trebui să „accepte invitaţia” adresată lui de către asociatul lui Trump, Tom Barrack, care a supervizat evenimentul. Epstein a răspuns că va fi „foarte aglomerat”, dar că ar putea merita să-şi facă relaţii în Washington sau New York înainte şi după festivităţi.
CE ARATĂ DOCUMENTELE ÎN CAZUL EPSTEIN FĂCUTE PUBLICE DE CONGRESUL SUA
E-mailurile lui Epstein, printre miile de pagini de documente publicate miercuri de Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanţilor din SUA, oferă noi informaţii despre reţeaua extinsă de contacte politice şi de afaceri a infractorului sexual condamnat şi despre eforturile sale evidente de a influenţa sau de a consilia guverne străine în timpul primului mandat al lui Donald Trump ca preşedinte al SUA.
În unele mesaje, Epstein susţinea că îi consilia pe oficialii ruşi pentru a înţelege mai bine abordarea lui Trump în materie de diplomaţie şi negocieri.
E-mailurile se adaugă dovezilor care ilustrează încercările lui Epstein de a menţine accesul la personalităţi politice internaţionale, mult după condamnarea sa din 2008 pentru solicitare de prostituţie de la o minoră şi până cu puţin timp înainte de arestarea sa din 2019 sub acuzaţia de trafic sexual.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că setul mai larg de e-mailuri „nu dovedeşte absolut nimic altceva decât faptul că preşedintele Trump nu a făcut nimic greşit”. În acest timp, Trump a acuzat opoziţia democrată că „încearcă să readucă în discuţie farsa Jeffrey Epstein” pentru a „distrage atenţia de la cât de prost s-au descurcat în ceea ce priveşte shutdown-ul”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
