Parlamentul libanez se reuneşte miercuri pentru a încerca să aleagă un nou preşedinte - însă fără prea mari speranţe -, în contextul în care Libanul nu are un şef de stat de şapte luni şi în care niciunul dintre candidaţi, un fost ministru susţinut către puternica mişcare proiraniană Hezbollah şi adversarul acestuia, un economist, nu dispun de voturi suficiente, relatează AFP.
Libanul, care se află în plină prăbuşire economică, nu are preşedinte de şapte luni.
El este condus de către un Guvern demisionar de la sfârşitul mandatului lui Michel Aoun, la 31 octombrie 2022.
Divergenţele între cele două tabere s-au agravat recent.
Mai multe blocuri parlamentare au anunţat că susţin candidatura unui reprezentant al Fondului Monetar internaţional (FMI), Jihad Azour, împotriva fostului ministru Sleimane Frangié, susţinut de micarea şiită Hzbollah.
”Este foarte improbabil ca această sesiune să conducă la alegerea unui preşedinte. La fel ca cele dinainte, ea va fi un mijloc ca forţele politice să-şi măsoare greutatea electorală”, declară AFP analistul Karim Bitar.
”În cazul în care Jihad Azour reuşeşte să obţină peste 90 de voturi, acest lucru ar constitui”, în opinia sa, ”cea mai mare inversare a norocului Hezbollah”, care domină viaţa politică a Libanului şi dispune de un braţ armat puternic.
Karim Bitar consideră că ”ar fi pentru prima oară când am vedea o opoziţie (...) care să depăşească clivajele comunitare ale hegemoniei Hezbollah”, iar acest lucru ar însemna o ”redefinire a echilibrului puterii în Liban”.
Parlamentul - în care niciuna dintre cele două tabere nu deţine o majoriate clară - a organizat de la plecarea lui Michel Aoum 11 sesiuni parlamentare de alegerea preşedintelui fără succes.
Un candidat are nevoie de 86 din cele 128 de voturi - o majoritate de două treimi - pentru a fi ales în primul tur, un scor pe care nici Jihad Azour şi nici rivalul său nu-l pot obţine.
În al doilea tur sunt suficiente 65 de voturi, adică majoritatea absolută.
Însă deputaţii Hezbololah şi aliaţii mişcării urmează să împiedice organizarea unui al doilea tur, ieşind din sală pentru a împiedica un cvorum, ca în precedentele sesiuni.
”CONFRUNTARE” ŞI ”SFIDARE”
Jihad Azour, care şi-a suspendat misiunea la FMI pentru a-şi desfăşura campania electorală, anunţa luni că vrea ”să contribuie la o soluţie şi să nu fie un factor de criză”.
Un fost ministru al Finanţelor (2005-2008), el a dat asigurări că candidatura sa nu constituie o ”sfidare a nimănui”, răspunzând astfel Hezbollah, care l-a catalogat drept un candidat al ”confruntării” şi ”sfidării”.
Un prim candidat susţinut de către adversarii Hezbollah, deputatul Michel Moawad, a fost catalogat în acelaşi fel de către formaţiunea şiită, după care s-a retras, săptămâna trecută, în favoarea lui Jihad Azour.
Sleimane Frangié, al cărui bunic a fost preşedinte al Libanului, a promis duminică să fie ”preşedintele tuturor libanezilor”, în pofida alianţei sale cu Hezbollahul şi prieteniei sale cu preşedintele sirian Bashar al-Assad.
În virtutea sistemului confesional de împărţire a puterii, postul de preşedintele Libanului este rezervat unui creştin maronit.
Liderul blocului parlamentar Hezbollah, Mohammad Raad, aprecia luni că cei care-l susţin pe Jihad Azour ”nu vor să-l facă preşedinte, ci să-l folosească pentru a-i bara calea” lui Sleimane Frangié.
Din cauza acestui blocaj şi ”în absenţa unor presiuni internţaionale importante”, cel mai probabil Libanul urmează să intre într-on ”perioadă de vacanţă prelungită” - care ar putea dura mai multe luni -, estimează Karim Bitar.
La ultimele alegeri prezidenţiale, tabăra Hezbollah a paralizat acţiunea Parlamentului timp de peste doi ani, cu scopul de a impune alegerea lui Michel Aoun, aliatul ău, în 2016.
În trecut, deputaţii aşteptau adesea directive de la diverşii lor ”naşi” străini înainte de a vota.
Singura ţară care se implică în acest dosar, Franţa - fosta putere mandatară - urmează să-l trimită la Beirut pe fostul ministru francez de Externe Jean-Yves Le Drian, numit ”emisar personal pentru Liban” de către preşedintele francez Emmanuel Macron.
Parisul i-a îndemnat marţi pe liderii libanezi ”să ia în serios” sesiunea parlamentară şi ”să facă din ea ocazia unei ieşiri din criză”.
Karim Bitar consideră că impasul ar putea conduce la ”negocieri care să conducă la o soluţie în jurul unui a treilea om şi la alegeri decise în avans, la fel ca majoritatea altor scrutine din istoria Libanului”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
