Autorităţile ruse i-au aplicat miercuri o nouă lovitură principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, clasându-i organizaţia anticorupţie drept un ”agent străin”, o măsură care o supune unei supravegheri sporite, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Fondul luptei împotriva corupţiei (FBK), aflat la originea multor anchete care denunţă deturări de fonduri şi stilul de viaţă fastuos al elitelor ruse, a fost vizată deja într-un dosar de ”spălare de bani”. Conturile i-au fost blocate în august de către justiţia rusă, iar în septembrie a făcut obiectul unor percheziţii importante.

”Un control al activităţilor acestei organizaţii nonguvernamentale (ONG) a permis să se stabilească faptul că îndeplineşte funcţiile unui agent din străinătate”, a  anunţat miercuri Ministerul Justiţiei într-un comunicat publicat pe site.

Evenimente

14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou

”LUI PUTIN ĂI E FRICĂ”

Aleksei Navalnîi a reacţionat pe Twitter, denunţând o decizie ”ilegală” şi dând asigurări că Fondul ”nu a primit vreo copeică bani străini”. ”Lui Putin îi e frică de FBK, pentru că se sprijină pe puterea hoţilor, corupţilor, iar noi facem lumină asupra corupţiei”, a declarat el.

Clasarea drept ”agent străin”, introdusă de o lege din 2012, desemnează o organizaţie care beneficiază de o finanţare de la altă ţară şi care are o ”activitate politică”. Acest concept foarte imprecis a permis să se vizeze numeroase grupuri critice faţă de putere.

”Agenţii din străinătate” sunt obligaţi să se afişeze ca atare la orice comunicare sau activitate publică, sunt supuşi unor importante constrângeri administrative şi financiare şi fac obiectul unei supravegheri sporite.

Acest termen aminteşte o expresie din epoca stalinistă care justifica reprimarea opozanţilor reali sau presupuşi. El a fost folosit în anii '70 şi '80 în catalogarea disidenţilor acuzaţi că se află în solda Occidentului.

Din 2012, zeci de ONG-uri au fost clasate prin acest termen, inclusiv multe organizaţii de apărarea drepturilor omului, precum cea mai importantă dintre ele, Memorial, dar şi asociaţii ale unor ecologişti sau fotografi amatori.

Autorităţile ruse au început să sporească presiunile asupra Fondului lui Navalnîi lansându-şi ancheta cu privire la ”spălare de bani” în cel mai puternic moment al contestării din aceast vară la Moscova, când manifestaţii ale opoziţiei s-au multiplicat în vederea alegerilor municipale.

Susţinătorii opozantului s-au aflat în primul rând al organizatorilor acestor adunări, dintre care unele au fost reprimate în mod violent.

A fost una dintre cele mai importante mişcări de contestare de la revenirea lui Putin la Kremlin, în 2012. Mai mulţi manifestanţi au fost condamnaţi la pedepse dure cu închisoarea din cauza unor ”violenţe” împotriva poliţiei.

MANIFESTAŢII, ÎNCHISOARE, PERCHEZIŢII

Aleksei Navalnîi a petrecut 30 de zile la închisoare, acuzat că a organizat manifestaţii, iar în timpul încarcerării a fost spitalizat scurt timp din cauza a ceea ce autorităţile au prezentat drept o ”gravă reacţie alergică”. El nu a exclus să fi fost ”otrăvit”.

Alegerile la Parlamentul Moscovei, la 8 septembrie, s-au soldat cu o lovitură usturătoare aplicată candidaţilor loiali puterii, care au pierdut aproape un sfert din mandate. Navalnîi i-a îndemnat pe alegători să ”voteze inteligent” şi să susţină candidaţii cel mai bine plasaţi să-i înfrângă pe cei ai Kremlinului, şi anume comuniştii.

Tuturor candidaţilor echipei lui Navalnîi li s-a interzis să participe la scrutin.

Autorităţile au blocat conturile Fondului, iar apoi au efectuat ceea ce opoziţia a denunţat drept ”cea mai mare operaţiune a poliţiei din istoria Rusiei moderne”.

Peste 200 de percheziţii - realizate în paralel, în cel puţin 41 de oraşe - au vizat sedii ale Fondului şi apartamente ale activiştilor. Computere şi carduri bancare au fost confiscate, potrivit lui Nvalnîi.

Foarte ignorat de presa de stat, acest avocat în vârstă de 43 de ani şi-a construit popularitatea pe reţele de socializare, unde materialele pe care le publică sunt abundent împărtăşite. Un material în care premierul Dmitri Medvedev este acuzat că se află la conducerea unui imperiu imobiliar are 32 de milioane de vizualizări pe YouTube.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.