Naţiunile Unite au atras atenţia marţi dimineaţă că există riscul apariţiei unei crize umanitare în Haiti, unde până la 1,4 milioane de persoane au nevoie urgent de acces la ajutoare umanitare după dezastrul lăsat în urmă de violentul uragan Haiti. Între timp, bilanţul persoanelor care şi-au pierdut viaţa ca urmare a uraganului a depăşit 1.000 de oameni doar în Haiti, scrie AFP.
Autorităţile locale haitiene susţin că numărul persoanelor decedate în dezastrul lăsat în urmă de uragan depăseşte 1.000 de victime. Însă, datele sunt contradictorii, iar guvernul central haitian precizează că doar 373 de persoane au decedat în urma violentei furtuni tropicale, care a lovit cea mai săracă ţară din America Centrală.
Uraganul Matthew a pus mii de locuinţe la pământ, a poluat sursele de apă potabilă folosite de locuitori, a ucis mii de animale, în vreme ce supravieţuitorii din zonele devastate de furtuna tropicală abia reuşesc să supravieţuiască de la o zi la alta.
Naţiunile Unite au lansat un apel internaţional pentru strângerea a 120 de milioane de dolari în donaţii pentru a acoperi financiar ajutoarele umanitare de care au nevoie haitienii în următoarele trei luni.
”Un răspuns masiv este necesar. Unele oraşe sau sate au dispărut complet de pe hartă. Aceste numere şi nevoi cresc constant, în timp ce autorităţile centrale ajung în regiunile izolate”, a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.
După ce a devastat coasta haitiană, uraganul de categoria a patra a lovit cu putere ţărmurile sud-estice ale Statelor Unite. Autorităţile americane susţin că cel puţin 20 de persoane şi-au pierdut viaţa în statul Florida.
În Haiti, peste 300 de şcoli au fost avariate, iar culturile şi rezervele de alimente au fost complet distruse de uraganul Matthew.
Între timp, directorul programului de ajutoare umanitare din ONU, Stephen O'Brien, a declarat că uraganul a provocat cea mai gravă criză umanitară din ultimii şase ani în Haiti.
Până la 200.000 de persoane sunt sinistrate şi locuiesc în adăposturi temporare improvizate în întreaga ţară, în vreme ce starea drumurilor înseamnă că orice misiune de livrare a ajutoarelor umanitare în regiunile izolate este una dificilă.
”Înţeleg sentimentul de frustrare. Atunci când nu ai nicio metodă de comunicare, niciun radio, telefon, drumuri şi nici măcar un elicopter nu poate ateriza - asta provoacă această întârziere masivă”,a declarat reprezentatul haiti de la OMS, Jean-Luc Poncelet.
De asemenea, existe teama izbucnirii unui focar de holeră în zonele lovite de urgana. Uraganul Matthew a lovit cu putere Haiti, însă naţiunea central-americană se confrunta deja cu până al 500 de cazuri de boli intestinale în fiecare săptămână ca urmare a alimentelor şi a apei contaminate.
Forţele ONU de menţinere a păcii sunt învinuite pentru introducerea virusului în Haiti, unde a ucis înultimii şase ani peste 10.000 de persoane.
Între timp, preşedintele interimar haitian avertizează că statul central-american riscă o foamete adevărată după distrugerile apocaliptice lăsate în urmă de uraganul Matthew.
Jocelerme Privert a menţionat că foametea ar putea să se instaleze în următoarele trei sau patru luni, dacă situaţia actuală nu este gestionată de către autorităţile naţionale şi internaţionale.
”Există teama că dacă nu lăum măsuri acum pentru a evita un impact de lungă durată... ne vom confrunta cu o adevărată foamete în următoarele trei sau patru luni, atunci când ajutoarele umanitare se vor opri”, a declarat preşeditele interimar.
Uraganul Matthew a fost cea mai puternică furtună tropicală care a lovit regiunea în ultimii ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
