O localitate balneară situată la nord de Rio de Janeiro, Atafona, dispare puţin câte puţin în ocean, care înaintează în medie cu şase metri pe an pe uscat, relatează AFP.
Peste 500 de locuinţe au fost deja acoperite de apă, pe o lungime de doi kilometri de litoral.
Una dintre locuinţele care urmează să fie îngiţite de apă este a lui Joao Waked Peixoto.
Croindu-şi drum printre grinzi rupte şi bucăţi de gresie, pe jos, acest şef de întreprindere arată amploarea pagubelor în ultima casă care o desparte pe-a sa de ocean.
Au mai rămas doar zigurile albastre ale camerei din fund, o bicicletă şi alte câteva semne ale faptului că a fost ocupată recent.
În zona de risc, aproape de litoral, doar 180 de case, în care locuiesc 302 locuitori, au ma rămas în picioare.
”Când vom pleca şi noi? Marea a înaintat cu trei-patru metri în ultimele 15 zile. Zidul nostru poate cădea săptămâna viitoare”, declară AFP Joao Waked Peixoto, care s-a mutat, pe timpul pandemiei covid-19, într-o reşedinţă secundară, construită de către bunicul său, la Atafona.
Înainte, el locuia, la fel care restul familiei sale, la Campos dos Goytacazes, un oraş lipsit de strălucire, cu 500.000 de locuitori, la patru ore de Rio, care trăieşte din industria petrolieră.
”Este trist să-ţi spui că vei pierde o casă atât de frunoasă, cu atât de multe amintiri de familie”, deplânge el.
Dar acest lucru este inevitabil.
EROZIUNE EXTREMĂ
Pe aproximativ 4% dintre lotoralurile lumii, marea avansează cu peste cinci metri pe an pe uscat. Atafona se află unul dintre aceste litoraluri.
Situaţia ar urma să se agraveze, pe termen lung, prin ”creşterea nivelului mării”, din cauza încălzirii globale, iar pe termen scurt şi mediu ”printr-o hulă excepţională şi perioade lungi de ploi şi de secetă”, declară geologul Eduardo Bulhoes de la Universitatea Federală Fluminense.
Însă, în afară de eroziunea extremă, Atafona suferă de altă ”problemă cronică”, de decenii.
”Din cauza acţiunii umane, volumul de apă din fluviul Paraiba do Sul a scăzut drastic în ultimii 40 de ani, şi totodată capacitatea de a aduce sedimente la gura de vărsare”, la Atafona, declară geologul, care arată cu degetul activităţi miniere sau agrcole.
Din cauza lipsei de sedimente, nisipul de pe plajă nu se reînnoieşte în mod natural, iar oceanul câştigă terenm pe uscat.
De asemenea, construirea de locunţe la malul mării elimină prima linie de apărare naturală, dunele şi vegetaţia.
Rezultatul este că litoralul s-a transformat într-o grămadă de dărâmături care respinge turişti.
O comunitate de aproxmativ 600 de pescari suferă, de asemenea, din cauza secării fluviului.
”Vapoarele mari nu mai trec prin gura de vărsare, nu mai reuşim să ne câştigăm traiul. Fluviul a murit”, deplânge Elialdo Bastos Meirelles, conducătorul asociaţiei locale a pescarilor.,
”ÎŢI VINE SĂ PLÂNGI”
Mai multe proiecte au fost prezentate primăriei, în vederea încercării opririi eroziunii. Unul dintre ele prevede construirea unor diguri, iar altul aducerea pe plajă de nisip extras de pe fundul fluviului.
Ideea de a transporta nisip, formulată de Eduardo Bulhoes, se inspiră din experienţe de succes în Olanda, Spania sau Statele Unite, în vederea ”reconstruirii plajei împreună cu natura, folosind forţa acesteia”.
Însă, până în prezent, nu s-a implementat vreo măsură.
Primăria Sao Joao da Barra, un oraş cu 36.000 de locuitori, din care face parte cătunul Atafona, plăteşte o alocaţie de lcuinţă de 1.200 de reali (aproximativ 200 de euro) pe lună unui număr de peste 40 de familii deplasate.
Adjunctul însărcinat cu mediul, Alex Ramos, dă asigurări că implementarea unui plan care să permită oprirea eroziunii depinde de aprobarea organelor de mediu.
”Pentru moment, nu am văzut încă un proiect care să ne permită să spunem că problema va fi rezolvată”, declară el.
Însă unii locuitori denunţă o lipsă de voinţă politică.
”Am auzit multe promisiuni (...), însă este un loc abandonat, o viziune a apocalipsei, iar asta te face să-ţi vină să plângi”, declară Veronica Vieira, preşedinta asociaţiei SOS Atafona.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
