Un nou proces împotriva lui Nicolas Sarkozy, care urmează să fie judecat de asemenea în scandalul ”interceptărilor”, urmează aă aibă loc, după ce Curtea de Casaţie a confirmat definitiv, marţi, că-l trimite în judecată la un tribunal corecţional, sub acuzaţia de cheltuieli excesive în campania sa prezidenţială din 2012, scoase la iveală de scandalul Bygmalion, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Hotărârea celei mai înalte instanţe judiciare pune astfel capăt unei dure bătălii procedurale care dura de când judecătorul de instrucţie Serge Tournaire a dispus, în februarie 2017, organizarea unui proces.

Fostul preşedinte urmează să fie judecat cu privire la ”finanţarea ilegală a campaniei electorale”, o infracţiune pasibilă de un an de închisoare şi o amendă în valoare de 3.750 de euro.

Concret, el este inculpat cu privire la faptul că a depăşit pragul cheltuielilor electorale cu peste 20 de milioane de euro, în pofida unor avertismente ale unor experţi contabili ai campaniei, în martie şi aprilie 2012.

Pentru a contesta trimiterea sa în judecată, Nicolas Sarkozy a agitat principiul ”non bis in idem", potrivit căruia o persoană nu poate să fie sancţionată de ori pentru aceleaşi fapte. El consideră că a fost sancţionat deja definitiv de Consiliul Constituţional, în 2013, când instanţa a confirmat respingerea conturilor sale din cauza acestei depăşiri, pe care el a trebuit să le ramburseze.

Cu toate acestea, această sancţiune viza un ”derapaj” în valoare de 363.615 de euro, constatat înaintea dezvăluirii, în primăvara lui 2014, a unui vast sistem de facturi false, vizând să ascundă cheltuieli cu mitingurile sale, organizate de agenţia Bygmalion.

Apărarea fostului preşedinte a ridicat o problemă prioritară de constituţionalitate, însă aceasta a fost respinsă la 17 mai. ”Înţelepţii” au stabilit că sancţiunea financiară şi sancţiunea penală sunt de natură diferită şi protejează ”interese sociale” distincte.

În hotărârea sa de marţi, Curtea de Casaţie stabileşte că nu-i revine, în acest stadiu, să se pronunţe cu privire la nemulţumirile lui Nicolas Sarkozy şi că îi revine unui tribunal corecţional să le examineze.

DUPĂ CHIRAC

”Este o dezamăgire, pentru că criticile propuse erau susceptibile să fie admise, dar în realitate Curtea de Casaţie nu a răspuns şi lasă unui tribunal grija să o facă”, a reacţionat la AFP Emmanuel Piwnica, avocatul lui Sarkozy.

”Încă o dată, preşedintele Sarkozy nu este vizat de faptele Bygmalion, ci doar cu privire la depăşirea plafonului cheltuielilor”, a subliniat el.

Alte 13 persoane - foste cadre din partidul UMP, care a devenit LR, reprezentanţi ai campaniei şi conducători de la Bygmalion - urmează să se aşeze în banca inculpaţilor, acuzaţi la rândul lor de ”complicitate” la finanţarea ilegală a campaniei şi ”escrocherie”. Între ei se află fostul eurodeputat Jérôme Lavrilleux, preşedintele Tours Métropole Philippe Briand sau fondatorul Bygmalion Bastien Millot, un apropiat al lui Jean-François Copé.

Şapte dintre ei au formulat recursuri, respinse toate de Curtea de Casaţie.

”Aşteptăm aşadar cu nerăbdare audierea”, au declarat pentru AFP Christophe Ingrain şi Rémi Lorrain, avocaţii lui Guillaume Lambert, fostul director al campaniei prezidenţiale, de asemenea inculpat. ”Suntem convinşi că raţionamentul magistratului de instrucţie nu va rezista analizei aprofundate a dosarului a unui tribunal corecţional”, au adăugat ei.

Acest proces ar urma să aibă loc, însă, abia peste câteva luni, ţinând cont de termenele audierilor.

Nicolas Sarkozy, care s-a retras din viaţa politică din 2018, urmează să fie judecat mai întâi de ”trafic de influenţă” şi ”coruperea” unui magistrat de rang înalt de la Curtea de Casaţie în alt dosar, dezvăluit prin interceptări ale telefonului pe care-l folosea sub pseudonimul "Paul Bismuth".

El este al doilea preşedinte al Republicii trimis în judecată într-un scandal politico-financiar în Republica a V-a, după Jacques Chirac (1995-2007), condamnat în 2011 într-un dosar cu privire la angajări fictive la Primăria Parisului.

De asemenea, el este inculpat, din martie 2018, într-o anchetă cu privire la o presupusă finanţare libiană a campaniei sale din 2017, cu privire la ”corupţie pasivă”, ”tăinuire de deturnare de fonduri publice libiene” şi ”finanţare ilegală a campaniei electorale”. Curtea de Apel a Parisului urmează să-i examineze la 17 octombrie o cerere de anulare a acestei proceduri.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.