Rusia a anunţat marţi că negocierile purtate la Moscova între cei doi lideri rivali libieni au condus la o prelungire pe o perioadă ”nedeterminată” a armistiţiului, în pofida refuzului mareşalului Khalifa Haftar de a semna un acord oficial imediat, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit Moscovei, cel mai puternic om din estul Libiei, care încearcă fără succes de peste nouă luni să cucerească Tripoli, are nevoie de ”două zile” în plus pentru a studia documentul şi a discuta cu triburile care-i sunt aliate.

Fayez al-Sarraj, şeful Guvernului de Uniune Naţională (GNA), recunoscut de ONU, a semnat acordul luni seara.

”Principalul rezultat al reuniunii a fost încheierea unui acord de principiu între beligeranţi în vederea menţinerii şi prelungirii pe termen nedeterminat a încetării ostilităţilor”, a anunţat Ministerul rus al Apărării.

Iar şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a dat asigurări cu privire la o continuare a ”eforturilor”, împreună cu Ankara, în vederea obţinerii unuiacord formal.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost mai ameninţător şi a avertizat că nu va ezita să-i ”dea o lecţie” mareşalului Haftar, în cazul în care acesta reia ofensiva împotriva GNA.

Ministerul de Externe din cadrul GNA a anunţat pe Facebook că ”Rusia ne-a informat că exercită presiuni asupra lui Haftar să semneze acordul cu privire la armistiţiu”.

Rivalii libieni nu s-au întâlnit luni, în timpul discuţiilor la Moscova, ci au negociat prin intermediul miniştrilor ruşi şi turci ai Apărării şi Externelor.

Un armistiţiu este în vigoare de duminică, în urma iniţiativei de la 8 ianuarie a preşedinţilor rus Vladimir Putin şi turc Erdogan, însă modalităţile acestuia urmeau să fie semnate în mod oficial la Moscova.

”ATACA DACĂ...”

În afară de armistiţiu, proiectul acordului îndeamnă la ”normalizarea vieţii cotidiene la Tripoli şi în celelate oraşe” şi la accesul şi distribuirea ”în deplină securitate” a unor ajutoare umanitare.

Ankara îl susţine pe al-Sarraj şi desfăşoară în acest sens militari, în timp ce Moscova, în pofida dezminţilor sale, este susăectată că îl susţine pemareşalulHaftar cu armament, bani şi mercenari.

Pe teren, tensiunea era puternică. La puţin timp după miezul nopţii, duminică, tiruri de artilerie grea au fost auzite la periferia de sud a capitalei libiene, după care a revenit un calm relativ.

Forţele GNA au anunţat luni seara că au reperat ”mişcări de trupe şi o desfăşurare” de forţe suplomentare loiale lui Haftar la sud de capitală, potrivit purtătorului de cuvânt al acestora, Mohamad Gnounou.

Pe una dintre paginile lor de Facebook, susţinătorii lui Haftar au anunţat marţi că sunt ”pregătite să obţină victoria”, fără să ofere alte detalii.

Iar preşedintele Consiliului de Stat libian, Khaled al-Mishri, a avertizat la televiziune că ”dacă el (Haftar) refuză să semneze (...). noi vom începe să atacăm poziţiile pe care le deţine”.

”AVENTURĂ CRIMINALĂ”

Eforturile ruso-turce sunt depuse în contextul în care o Conferinţă Internaţională privind Libia, sub egida ONU, la Berlin, ar putea să aibă loc la 19 ianuarie, potrivit germanilor.

Potrivit lui Lavrov, întreaga comunitate internaţională ”încurajează părţile libiene să se înţeleagă, în loc să-şi regleze conturile cu arma”.

De la intrarea pe teritoriul libian a Turciei la prezenţa suspectată a mercenarilor ruşi şi la existenţa unei mulţimi de grupări armate - miliţii jihadiste, trafincaţi de armament şi de migranţi -, comunitatea internaţională se teme de faptul că războiul libian se poate internaţionaliza şi degenera.

Uniunea Europeană (UE) se teme mai ales de faptul că Libia poate deveni o a ”doua Sirie” şi vrea să reducă presiunea migraţiei asupra frontierelor sale.

Moscova îi consideră pe europeni şi americani în mare măsură responsabili de războiul din această ţară bogată în petrol, întrucât ei i-au susţinut militar, prin bombardamente NATO, pe rebelii care l-au răsturnat de la putere şi l-au ucis pe colonelul Muammar Gaddafi în 2011.

Serghei Lavrov a denunţat marţi ”aventura criminală” a Alianţei Nord-Atlantice care a ”distrus statul libian”.

Întărită de succesul din Siria, Moscova şi-a sporit influenţa în Orientul Mijlociu şi vrea să câştige din nou terenul pierdut în Libia, profitând de eşecul Occidentului de a pacifica această ţară de nouă ani.

Rusia, la fel ca Turcia, auobiective economice în Libia, care dispune de cele mai importante rezerve africane de petrol.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.