Cancelarul german Angela Merkel a afirmat marţi că migranţii care se stabilesc în Germania sunt germani chiar dacă au nume străine, făcând o referire subtilă la obiceiul germanilor albi de a-i întreba pe turcii născuţi în Germania de unde provin, transmite Reuters.
"Integrarea nu poate fi un efort de şapte generaţii care nu se termină niciodată doar pentru că o persoană nu se numeşte Klaus sau Erika", a spus Merkel zâmbind, în timpul unei ceremonii care a marcat 60 de ani de când Germania a semnat un tratat cu Turcia pentru a aduce sute de mii de bărbaţi turci pentru a acoperi lipsa forţei de muncă în anii 1960.
"Întrebarea este cât timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume clar german înainte de a fi integrată? Cred că toată lumea ar trebui să aibă şansa, cel târziu când a obţinut cetăţenia germană, să fie văzută ca parte a acestui pământ, iar numele nu trebuie să joace niciun rol ", a adăugat ea.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Merkel, care conduce Germania de 16 ani, intenţionează să demisioneze după alegerile din 26 septembrie, în care blocul ei conservator riscă să piardă puterea, fiind în urma social democraţilor de centru-stânga (SPD) în sondajele de opinie.
Creştin democraţii (CDU) şi partidul asociat Uniunea Social Creştină Bavareză (CSU) şi-au văzut popularitatea scăzând treptat de la decizia lor din 2015 de a primi aproape un milion de solicitanţi de azil, în principal din Siria şi Irak.
Decizia lui Merkel a fost apreciată la nivel internaţional, dar a atras critici acasă, conservatorii coborând în sondaje, în timp ce extrema dreaptă a câştigat locuri în Parlamentul naţional pentru prima dată după epoca nazistă din 1933-45.
În ultimul timp, retragerea haotică a trupelor NATO din Afganistan a adus imigraţia în fruntea agendei electorale, în timp ce Germania a primit mii de afgani care fug din talibani, apărând teama unei repetări a crizei migranţilor în Europa din 2015.
Agenţia Federală a Muncii din Germania estimează că cea mai mare economie din Europa ar trebui să absoarbă în jur de 400.000 de migranţi pe an pentru a rezolva lipsa forţei de muncă.
Germania a investit miliarde de euro în cursuri de limbă şi formare pentru a ajuta solicitanţii de azil să intre pe piaţa muncii, învăţând din greşelile pe care le-a făcut cu muncitorii turci care nu au primit niciun ajutor pentru a învăţa limba şi a-şi actualiza abilităţile.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.