Emmanuel Macron a lansat joi, la Saint-Raphaël, un apel către primarii Franţei să onoreze eroii africani ai Eliberării care, mult timp, ”nu au avut gloria şi stima pe care le justificau curajul lor”, în cadrul ceremoniilor cu ocazia marcării a 75 de ani de la Debarcarea din Provence, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Lansez astăzi (joi) un apel către primarii din Franţa să dea viaţă, prin numele străzilor şi pieţelor noastre, prin monumentele şi ceremoniile noastre, memoriei acestor oameni care fac mândră întreaga Africă şi spun despre Franţa ceea ce este în mod profund: un angajament, un ataşament faţă de libertate şi grandoare, un spirit de rezistenţă care uneşte în curaj”, a tunat şeful statului, la necropola naţională de la Boulouris, în Var, unde se odihnesc 464 de combatanţi din cadrul Primei Armate franceze.

Instalat în sudul Franţei de trei săptămâni, şeful statului şi-a întrerupt concediul la Fort de Brégançon pentru a comemora această ”pagină crucială a istoriei noastre” în prezenţa preşedinţilor Coastei de Fildeş Alassane Ouattara şi Guineei Alpha Condé şi fostului preşedinte Nicolas Sarkozy.

În mod tradiţional, marcarea a 75 de ani de la Debarcarea din Provence, la 15 august 1944, reprezintă o ocazie de salutare a contribuţiei militarilor din fostele colonii franceze la Eliberare. Macron a adus astfel omagiu celor 450.000 de militari care au participat la operaţiunea desfăşurată de forţele americane şi franceze, din Africa de Nord, Corsica şi Italia de Sud.

Obiectivul militar era luarea germanilor prin surprindere şi relaxarea frontului din Normandia, unde a avut loc debarcarea cu zece săptămâni mai înainte.

În rândul trupelor se aflau 260.000 de combatanţi din Prima Armată franceză, condusă de către generalul Lattre de Tassigny, alcătuită în principal din militari provenind din Africa de Nord şi subsahariană.

”Foarte marea majoritate a militarilor din cea mai mare armată franceză a Eliberării provenea din Africa: francezi din Africa de Nord, picioare negre, puşcaşi algerieni, marocani, tunisieni, zuavi, cavalerişti, goumieri, puşcaşi care erau numiţi senegalezi dar care veneau de fapt din toată Africa subsahariană”, a enumerat Macron.

DIPLOMAŢIE

”Aceşti combatanţi africani, timp de multe decenii, nu au avut gloria şi stima pe care le justificau curajul lor. Franţa are o parte din Africa în ea. Iar pe acest pământ al Provence, acea parte a fost sângele vărsat”, a subliniat el, în faţa unei mulţimi de foşti combatanţi şi foşti membri ai Rezistenţei.

”Ei au făcut onoare grandorii Franţei. Dar cine îşi aminteşte, astăzi, numele lor, faţa lor?”, a adăugat el.

Alpha Condé a insistat asupra ”memoriei împărtăşite a poporului francez şi african”.

Emmanuel Macron a adus totodată un omagiu membrilor Rezistenţei, Francezilor Liberi veniţi din metropolă, şi combatanţilor de peste mări, disidenţi din Antile, Guyana, Réunion, Tahiti şi Noua Caledonie care, cu toţii, au ”redat ţării noastre libertatea şi demnitatea”.

”Gloria tuturor militarilor Eliberării este imensă, iar recunoştinţa noastră trebuie să fie nepieritoare. iar noi nu vom uita nimic şi pe nimeni”, a promis el, îndemnând tineretul să lupte ”împotriva tuturor obscurantismelor, ignoranţei, uitării”.

Sosit cu elicopterul joi dimineaţa, Emmanuel Macron, foarte discret de la sosirea sa, la 25 iulie, la fortul de la Brégançon, în comuna Bormes-les-Mimosas (Var), a făcut după aceea o baie de mulţime.

Comemorarea face parte din seria de ceremonii legate de sfârşitul celor două conflicte mondiale pe care Emmanuel Macron le-a multiplicat din toamnă - centenarul Primului Război Mondial în noiembrie, iar apoi marcarea a 75 de ani de la Debarcarea din Normandia în iunie.

Sâmbătă, Macron urmează să participe la o ceremonie mai informală, care marchează eliberarea Bormes-les-Mimosas. Această întâlnire, la care a promis să se ducă anual, urmează să-i permită să petreacă un moment ”convivial” cu locuitorii, potrivit Palatului Élysée.

Vacanţa preşedintelui se încheie săptămâna viitoare, cu o reluare diplomatică a activităţii - primirea luni, la Fort de Brégançon a preşedintelui rus Vladimir Putin.

El va continua apoi cu reluarea activităţii la nivel naţional, la 21 august, ziua Consiliului Miniştrilor după vacanţă, după care se va duce la Biarritz, unde îi primeşte pe liderii G7.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.