Laboratorul rus specializat în ciumă a fost implicat într-un studiu comun ruso-american care a primit 800.000 de dolari de la Departamentul american de Sănătate condus de RFK Jr.

Secretarul american al sănătăţii, Robert F. Kennedy Jr., ar fi permis ca peste 800.000 de dolari din banii contribuabililor să fie alocaţi unui proiect de cercetare care implica laboratorul siberian aflat în spatele posibilului focar de ciumă din Rusia, scrie The Daily Mail.

Decesul unei angajate a Institutului de Cercetări Antipestă din Irkuţk, survenit săptămâna trecută, a stârnit îngrijorare la nivel mondial şi circulă informaţii - neconfirmate - că, de atunci, a mai murit cel puţin o persoană, ceea ce a trezit curiozitatea multora cu privire la laboratorul siberian.

Universitatea Illinois Urbana-Champaign (UIUC) a derulat, în anii 2025 şi 2026, un parteneriat cu Institutul de Citologie şi Genetică din Rusia, instituţie de stat care a colaborat în trecut cu unitatea din Irkuţk aflată acum în centrul atenţiei.

"White Coat Waste", o organizaţie bipartizană de monitorizare a guvernului care se opune în mare măsură testelor pe animale, afirmă că Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) - pe care Kennedy le supraveghează în cadrul Departamentului Sănătăţii şi Serviciilor Sociale (HHS) - au acordat aproape 800.000 de dolari Universităţii Illinois Urbana-Champaign, în anii 2025 şi 2026, pentru cercetarea respectivă.

Universitatea a primit 389.943 de dolari de la NIH în iulie 2025 şi încă 389.746 de dolari în septembrie 2026 pentru cercetarea respectivă, care a investigat comportamentul social folosind vulpi crescute într-o unitate de reproducere din Siberia. Acest lucru a ajuns în atenţia organizaţiei "White Coat Waste" deoarece cercetătorii ucid animalele înainte de a trimite probele la universitate pentru analize ulterioare.

Organizaţia susţine că Kennedy nu ar fi trebuit să finanţeze deloc cercetarea, având în vedere o directivă din 2022 a preşedintelui Biden de a opri finanţarea testelor pe animale în Rusia după începerea războiului din Ucraina.

"AFIRMAŢII ÎNŞELĂTOARE"

Un purtător de cuvânt al HHS a declarat pentru The Daily Mail că afirmaţiile făcute de "White Coat Waste" în privinţa finanţării sunt "înşelătoare" şi a precizat clar că "HHS nu finanţează un laborator rus specializat în ciumă".

"NIH finanţează cercetarea desfăşurată într-un laborator cu sediul în Chicago, din SUA, care examinează mecanismele genomice şi proteice asociate comportamentului, pentru a ne îmbunătăţi înţelegerea bolilor psihiatrice", a explicat purtătorul de cuvânt. "Finanţarea NIH este destinată exclusiv laboratorului din SUA şi nu susţine laboratorul rus. HHS îşi ia în serios responsabilitatea de a proteja banii contribuabililor, de a asigura securitatea cercetării şi de a garanta o supraveghere riguroasă a cercetării finanţate de guvernul federal", a transmis oficialul.

Panica a izbucnit săptămâna trecută când Daria Şipilova, în vârstă de 28 de ani, laborantă în cadrul Institutului de Cercetări Antipestă din Irkuţk, Siberia, ar fi spus personalului medical că a spart accidental o eprubetă care conţinea bacterii vii.

Autorităţile ruse au susţinut că Şipilova a murit din cauza unei "pneumonii neidentificate" şi au menţionat că există dovezi conform cărora colegii ei au avut COVID şi o răceală obişnuită.

Însă unele surse sugerează că ea a fost infectată cu ciumă pneumonică cauzată de bacteria ce aduce "Moartea Neagră", care a ucis milioane de oameni în Europa în Evul Mediu.

Sute de persoane cu care a intrat în contact laboranta şi cinci spitale, inclusiv o maternitate, au fost plasate în carantină. Şipilova a fost internată în spital şi a decedat din cauza infecţiei pe 2 octombrie.

De atunci, presa locală a afirmat că o a doua persoană a murit de ciumă în regiunea Irkuţk.

În acelaşi timp, ştirile ruseşti referitoare la primul caz de ciumă au început să dispară din mass-media naţională, inclusiv una difuzată de postul de televiziune Kanal 5 din Moscova.

Publicaţia independentă rusă "The Insider" a relatat pe 2 octombrie că şi canalul federal de televiziune REN TV a şters toate cele cinci articole ale sale referitoare la ciuma din regiunea Irkuţk.

În acelaşi timp, ţările situate la graniţa cu Rusia, printre care Mongolia, Kârgâzstanul şi Uzbekistanul, înăspresc controalele sanitare la frontieră ca urmare a acestei situaţii.

CÂT DE GRAVĂ ESTE CIUMA ÎN ZILELE NOASTRE?

Ciuma este o infecţie gravă cauzată de bacteria Yersinia pestis, care poate provoca umflarea ganglionilor limfatici, în special la nivelul inghinal, al axilelor şi al gâtului, tuse cu sânge şi hemoragii subcutanate.

Ciuma pneumonică se numără printre cele mai severe forme ale bolii, care îi ţine pe pacienţi imobilizaţi la pat la 24 de ore de la atacarea plămânilor, provocând umplerea acestora cu lichid şi dificultăţi de respiraţie. Aceasta este aproape întotdeauna fatală, cu excepţia cazului în care pacientul este tratat cu antibiotice la scurt timp după infectare.

Oricine se poate îmbolnăvi de ciumă, spun oamenii de ştiinţă, aceasta fiind o infecţie gravă pentru toate grupele de vârstă.

Se poate transmite de la o persoană la alta dacă o persoană infectată tuşeşte sau strănută, expulzând picături minuscule care conţin bacteria, care pot fi apoi inhalate de o altă persoană, provocând o infecţie.

Ciuma este endemică în Siberia, locul în care a avut loc primul focar preistoric cunoscut la oameni, deoarece bacteria care o provoacă este prezentă printre micile mamifere sălbatice din vastele sale zone sălbatice, iar puricii acestora, care pot fi, la rândul lor, infectaţi, pot transmite bacteria.

În regiune sunt raportate ocazional cazuri, deşi, în general, este rar ca ruşii să se îmbolnăvească.

Însă, în iulie, Centrul Naţional pentru Boli Zoonotice (NCZD) din Mongolia a confirmat un caz de ciumă la om în provincia Khovd, din partea de vest a ţării. Centrul a avertizat că 17 din cele 21 de provincii ale ţării au fost clasificate ca zone cu risc de ciumă.

În SUA, CDC afirmă că se înregistrează cam şapte cazuri de ciumă în fiecare an, în special în nordul statelor New Mexico şi Arizona. Acestea apar deoarece bacteria care provoacă boala este prezentă la micile mamifere sălbatice din regiune. Peste 80% dintre cazurile umane din SUA apar atunci când puricii de pe aceste animale muşcă animalele, care se infectează, iar apoi muşcă un om, transmitându-i bacteria.

La nivel global, se înregistrează aproximativ 1.000 până la 2.000 de cazuri de ciumă în fiecare an. Multe dintre acestea se înregistrează în Africa, în special în Republica Democratică Congo şi în Madagascar, unde se înregistrează infecţii în fiecare an.

Nu se ştie cu exactitate câţi oameni mor din cauza acestei boli, dar în cazul ciumei bubonice - cea mai frecventă formă, cauzată de muşcăturile de purici şi care provoacă umflarea ganglionilor limfatici - aproximativ 30-60% dintre pacienţi mor dacă nu sunt trataţi din timp.

Un înalt oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat miercuri că nu se cunoaşte cauza decesului lui Şipilova şi a îndemnat Rusia să furnizeze mai multe informaţii despre acest caz care a stârnit îngrijorări la nivel mondial cu privire la o posibilă ciumă pneumonică. Maria Van Kerkhove, directoarea Departamentului de Gestionare a Epidemiilor şi Pandemiilor din cadrul OMS, a afirmat că agenţia de sănătate a ONU nu cunoaşte care a fost "agentul cauzal" care a dus la decesul acesteia, survenit pe 2 octombrie.