Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri dimineaţă că aliaţii se confruntă cu un risc permanent de noi atacuri teroriste, iar atentatul de la târgul de Crăciun din Berlin este o ”amintire brutală a faptului că trăim în societăţi deschise şi liberale în care nu ne putem apăra în 100% din cazuri împotriva celor pregătiţi să utilizeze orice metodă pentru a provoca suferinţă”, transmite DPA.
Trupele NATO nu au fost antrenate în ultimii doi ani în confruntări militare directe, însă asta nu înseamnă că lumea a devenit mai sigură. Jurnaliştii DPA au realizat un interviu cu secretarul-general al blocului militar occidental, care recunoaşte că aliaţii se confruntă cu un risc permanent de noi atentate teroriste.
Întrebat dacă terorismul internaţional sau Rusia reprezintă un risc mai mare pentru aliaţii NATO, secretarul general a explicat că ”Rusia este un stat, Rusia este vecinul nostru, Rusia nu reprezintă o ameninţare imediată pentru vreun aliat NATO. Noi sperăm la o relaţie mai constructivă cu Rusia [...] Statul Islamic este complet diferit. Este o organizaţie criminală responsabilă pentru mai multe atentate teroriste asupra unor capitale NATO”.
De asemenea, şeful blocului militar occidental a explicat că ”există un risc permanent de noi atacuri teroriste. Atacul terorist din Berlin este o amintire brutală a faptului că trăim în societăţi deschise şi liberale unde nu ne putem apăra în 100% din cazuri împotriva celor care sunt pregătiţi să utilizeze orice metode pentru a provoca suferinţă. Acesta este un risc cu care trăim şi cu care va trebui să trăim în 2017. Scopul nostru este să distrugem Statul Islamic”.
Jens Stoltenberg a vorbit inclusiv despre lipsa de reacţie militară din partea NATO în faţa situaţiei din Siria.
”Noi ştim că forţa militară este o armă puternică. Dar ştim şi că forţa militară nu rezolvă întotdeauna anumite probleme. Aliaţii NATO au analizat situaţia din Siria. Noi am concluzionat că utilizarea forţei militare ar putea să înrăutăţească situaţia. Aceasta este o decizie grea - de a decide să foloseşti forţa militară - dar uneori este chiar mai greu să decizi că nu ar trebui să utilizezi forţa militară”.
Secretarul General a comparat situaţi din Siria cu războiul civil din Bosnia şi Herţegovina sau situaţia din Libia, precizând că aliaţii NATO au intervenit în respectivele situaţii doar după ce au primit un mandat din partea Naţiunilor Unite. Însă, cea mai puternică organizaţie a lumii s-a arătat extrem de divizată cu privire la situaţia siriană, iar rezoluţiile au fost adeseori blocate în Consiliul de Securitate al ONU.
Tocmai acest blocaj a slăbit considerabil capacitatea de reacţia a comunităţii internaţionale, care a asistat la bombardarea civililor în Alep şi la crimele sponsorizate de forţele guvernamentale ale preşedintelui Bashar al-Assad.
”Utilizarea forţei militare a aliaţilor NATO împotriva regimului Assad din Siria în lipsa unui mandat clar din partea Naţiunilor Unite riscă să înrăutăţească conflictul din Alep şi Siria. Ar putea să complice mai mult situaţia umanitară dezastruoasă din Siria. Asta ar putea să ducă la un conflict regional mai larg”, explică Stoltenberg.
Acesta explică că misiunea blocului militar occidental este de a-şi proteja aliaţii şi teritoriile deţinute, iar organizaţia nu este o ”poliţie a lumii”.
”Nu vom avea mai puţin, dar mai degrabă vom avea mai mult conflict, mai multă suferinţă dacă decidem să utilizăm întotdeauna forţa militară”, a declarat secretarul-general al NATO.
În ceea ce priveşte transferul de putere complicat de la Washington, Jens Stoltenberg şi-a exprimat încrederea că americanii îşi vor respecta toate angajamentele privind finanţarea prezenţei NATO în Europa chiar şi după preluarea puterii de către republicanul Donald Trump.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
