Israelul şi-a intensificat miercuri operaţiunile în jurul oraşului Gaza, în ciuda presiunilor internaţionale de a pune capăt ofensivei, denunţând acuzaţiile ONU privind foametea ca fiind „fabricate din nimic”, scrie AFP.
După aproape 23 de luni de război declanşat ca răspuns la atacul sângeros al mişcării islamiste palestiniene Hamas pe teritoriul israelian la 7 octombrie 2023, Donald Trump a participat la Casa Albă la o „reuniune politică” privind conflictul, potrivit unui oficial american.
Însă nu au fost dezvăluite detalii despre această întâlnire, care a fost anunţată de emisarul Steve Witkoff ca o „mare reuniune” despre „ziua de după” în Gaza, de unde preşedintele american a declarat acum câteva luni că doreşte să evacueze populaţia pentru a realiza proiecte imobiliare.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Potrivit BBC şi site-ului american Axios, fostul prim-ministru britanic Tony Blair, care a fost emisar internaţional în Orientul Mijlociu între 2007 şi 2015, s-a numărat printre participanţi.
Pe teren, apărarea civilă din Gaza a raportat 38 de morţi în urma bombardamentelor şi a focurilor de armă israeliene în acest teritoriu asediat, devastat şi ameninţat de foamete, potrivit ONU.
Având în vedere restricţiile impuse mass-media şi dificultăţile de acces pe teren în Fâşia Gaza, AFP nu este în măsură să verifice în mod independent afirmaţiile Apărării civile.
Armata israeliană, care controlează aproximativ 75% din Fâşia Gaza, a afirmat că soldaţii săi operează la periferia oraşului Gaza pentru a „demola infrastructurile teroriste”.
Aceasta a considerat „inevitabilă” evacuarea populaţiei din oraşul pe care îl prezintă ca fiind ultimul bastion important al Hamas în acest teritoriu şi din care mii de oameni au fugit deja.
„Avioanele au bombardat şi dronele au tras toată noaptea”, a declarat la telefon pentru AFP Tala al-Khatib, o locuitoare din cartierul Zeitoun din oraşul Gaza. „Noi suntem încă acasă, unii vecini au fugit. Dar oriunde ai fugi, moartea te urmăreşte!”.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu se află sub o presiune din ce în ce mai mare, atât în Israel, cât şi în străinătate, pentru a pune capăt ofensivei armatei sale în Fâşia Gaza. La începutul lunii august, cabinetul său de securitate a aprobat un plan pentru cucerirea oraşului Gaza, situat în nordul acestui teritoriu palestinian, ai cărui aproximativ două milioane de locuitori au fost strămutaţi de mai multe ori din cauza războiului.
ONU estimează că numărul actual al locuitorilor din guvernoratul Gaza, care include oraşul Gaza, capitala Fâşiei Gaza, şi împrejurimile sale, este de aproape un milion.
Ministrul Apărării, Israel Katz, a ameninţat că va distruge acest oraş dacă Hamas nu acceptă să se dezarmeze şi să elibereze toţi ostaticii răpiţi în timpul atacului din 7 octombrie, în condiţiile impuse de Israel.
Marţi, zeci de mii de israelieni au manifestat pentru a cere un acord de eliberare a ostaticilor şi încetarea războiului.
Printre obiectivele Israelului enumerate la 10 august de Netanyahu se aflau, pe lângă eliberarea ostaticilor şi dezarmarea Hamasului, „un control de securitate preponderent” al teritoriului de către Israel şi o „administraţie civilă paşnică neisraeliană”.
După ce în martie a interzis intrarea ajutoarelor umanitare în Fâşia Gaza, Israelul a autorizat în mai revenirea acestora, chiar dacă agenţiile umanitare le consideră larg insuficiente.
În 22 august, ONU a declarat oficial foamete în acest teritoriu palestinian şi a atribuit responsabilitatea Israelului, pe baza unui raport al Cadrului integrat de clasificare a securităţii alimentare (IPC), un organism mandatat de Naţiunile Unite.
Israelul, care a afirmat că „nu există foamete în Gaza”, a cerut miercuri ca „IPC să-şi retragă imediat raportul fabricat”.
Imaginile AFP arată aproape în fiecare zi palestinieni, printre care numeroşi copii, întinzând oale goale organizaţiilor caritabile pentru a obţine hrană în mai multe zone din Fâşia Gaza.
„Când nu este suficientă mâncare, copiii suferă de malnutriţie severă, apoi mor încet şi în chinuri”, a declarat miercuri în faţa Consiliului de Securitate al ONU şefa organizaţiei Save the Children, Inger Ashing.
Atacul din 7 octombrie a provocat moartea a 1.219 persoane de partea israeliană, în majoritate civili, potrivit unui bilanţ al AFP bazat pe date oficiale. Din cele 251 de persoane răpite în acea zi, 49 sunt încă reţinute în Fâşia Gaza, dintre care cel puţin 27 au murit, potrivit armatei.
Ofensiva de represalii israeliană a provocat cel puţin 62.895 de morţi în acest teritoriu palestinian, majoritatea civili, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.