Iranul a anunţat miercuri că încetează să mai aplice ”unele” dintre ”angajamentele” pe care şi le-a asumat în cadrul acordului internaţional cu privire la programul nuclear din 2015, ca răspuns la denunţarea unilaterală a acestui pact de către Washington în urmă cu exact un an, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Teheranul a ameninţat că renunţă şi la alte angajamente, dacă statele rămase în Acordul de la Viena nu găsesc o soluţie - în termen 60 de zile -, pentru a relaxa consecinţele durelor sancţiuni americane impuse Republicii islamice în sectoarele petrolier şi bancar.

Aceste anunţuri intervin într-o atmosferă de tensiuni exacerbate între Iran şi Statele Unite, care au anunţat marţi că trimit bombardiere de tip B-52 la Golful Persic. Washingtonul a făcut din Teheran inamicul său numărul unu în Orientul Mijlociu şi îl acuză că pregăteşte ”atacuri iminente” contra forţelor americane.

Începând de miercuri, Iranul încetează să-şi mai limiteze rezervele de apă grea şi de uraniu îmbogăţit, revenind asupra unor angajamente pe care şi le-a asumat în cadrul Acordului încheiat la Viena în iulie 2015 şi care-i limitează în mod drastic programul nuclear, a anunţat Consiliul Suprem al Securităţii Naţionale iraniene (CSSN).

Preşedintele Hassan Rohani a declarat că aceste măsuri sunt conforme Acordului de la Viena, care le permite părţilor să suspende în mod parţial sau integral unele dintre angajamentele pe care şi le-au asumat, în cazul unor nereguliimputate altei părţi.

”OPERAŢIE CHIRURGICALĂ”

Acordul ”avea nevoie să fie supus unei operaţii chirurgicale”, după ”ce un an de sedative nu a produs vreun efect”, a declarat Rohani.

”Această operaţie chirurgicală este menită să salveze (acordul) şi nu să-l distrugă”, a dat el asigurări.

Hotărârea iraniană a fost notificată în mod oficial ambasadorilor la Teheran ale ţărilor care sunt în continuare părţi ale pactului - China, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Rusia.

Validat de o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, Acordul de la Viena a permis ridicarea unei părţi a sancţiunilor internaţionale impuse Iranului.

În schimb, Teheranul a acceptat să-şi limiteze în mod drastic programul nuclear şi s-a angajat să nu mai caute vreodată să se doteze cu arma atomică.

Însă, apreciind că acordul nu oferă garanţii suficiente, preşedintele american Donald Trump a retras Statele Unite din el, la 8 mai 2018, şi a restabilit sanţiunile americane ridicate.

Aceste sancţiuni afectează dur economia iraniană şi fac practic imposibilă orice relaţie comercialăîntre Iran şi alte ţări.

Rusia a denunţat miercuri ”presiunea nerezonabilă” la care este supus Iranul, care a determinat această ţară să renunţe la unele dintre angajamentele sale. Moscova rămâne ”angajată” în acord, a anunţat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

”Îndemnăm toate părţile să dea dovadă de reţinere, să consolideze dialogul şi să evite o escaladare a tensiunilor”, a reacţionat Beijingul, pledând în favoarea continuării aplicării acordului.

În Franţa, ministrul Armatelor Florence Parly nu a exclus ca Uniunea Europeană (UE) să impună sancţiuni Iranului.

Israelul a anunţat că nu va lăsa inamicul iranian ”să se doteze cu arma nucleară”, în pofida faptului că Teheranul a dezminţit întotdeauna că vrea să se doteze cu o asemenea armă.

ULTIMATUM ”60 DE ZILE”

Europenii, care-şi reiterează ataşamentul faţă de acord, s-au arătat până acum incapabili să permită Iranuluii să beneficieze de avantajele economice care i-au fost promise.

CSSN le-a dat miercuri ultimatum ”60 de zile” acestor parteneri să-şi facă operaţionale angajamentele în special în sectoarele petrolier şi bancar”, ameninţând că altfel nu na va mai respecta nici alte clauze din acord.

UE a încercat, fără mare succes până în prezent, să implementeze un mecanism care să permită Iranului să continue să facă comerţ cu întreprinderile sale, ocolind sancţiunile americane.

În cazul în care nu primeşte un răspuns satisfăcător în 60 de zile, ”vom înceta să respectăm” restricţiile consimţite ”asupra gradului îmbogăţirii uraniului, iar Iranul îşi va relua proiectul de construire a unui reactor cu apă grea la Arak” în centrul Iranului, pus în conservare conform Acordului de la Viena, a precizat Rohani.

Potrivit Teheranului, măsurile anunţate sunt reversibile ”în orice moment, în cazul în care solicitările sale ”sunt luate în considerare”.

Însă, dacă în decurs de 120 de zile, ”nu am ajuns la un rezultat, va fu luată altă măsură”, a ameninţat Rohani, fără să ofere detalii cu privire la aceasta.

WASHINGTNUL, ARĂTAT CU DEGETUL

Robert Kelley, un expert de la Institutul Internaţional din Stockholm pentru Cercetare şi Pace (SIPRI) şi un fost inspector al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), anunţiurile iraniene nu au o ”amploare strategică”.

”Asta nu pentru că ei produc materiale nucleare şi depăşesc limitele (storcurilor) autorizate şivor construi o armă nucleară”, declară el pentru AFP. Expertul apreciază că Iranul caută mai ales ”să-şi salveze aparenţele”, în contextul în care ”a încheiat un acord care nu este respectat de altă parte”.

”Fereastra deschisă acum diplomaţiei nu va rămâne deschisă mult timp, iar responsabilitatea eşecului (acordului nuclear) şi consecinţelor probabile va reveni în întregime Statelor Unite” şi altor părţi ale acordului, a avertizat Teheranul.

Însărcinată să verifice pe teren aplicarea de către iran a Acordului de la Viena, AIEA a atestat mereu, până în prezent, că Teheranul îşi respectă angajamentele.

Teheranul şi-a limitat, astfel, până în prezent, stocurile de apă grea la 130 de tone maximum, iar rezervele sale de uraniu îmbogăţit (UF6) la 300 de kilograme şi a renunţat să îmbogăţească uraniu la un nivel mai mare de 3,67%.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.