Justiţia iraniană a condamnat cinci persoane la moarte pentru uciderea unui paramilitar, un verdict denunţat marţi de apărătorii drepturilor omului ca un mijloc de ”răspândire a fricii” şi de a pune capăt demonstraţiilor declanşate de moartea lui Mahsa Amini, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Alte unsprezece persoane, inclusiv trei minori, au primit ”pedepse lungi cu închisoarea”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Autorităţii Judiciare, Massoud Setayeshi, într-o conferinţă de presă.

Cei cinci condamnaţi care urmează să fie spânzuraţi au fost găsiţi vinovaţi luni de moartea lui Ruhollah Ajamian, în vârstă de 27 de ani, care a fost ucis pe 3 noiembrie lângă cimitirul Karaj, la vest de Teheran, în timpul unui miting care a marcat cea de-a 40-a zi de doliu după moartea protestatarului Hadis Najafi.

Potrivit procuraturii, acest agent de pază, care era neînarmat, a fost atacat, dezbrăcat, înjunghiat, bătut înainte ca trupul său gol să fie târât în ​​stradă. El a fost membru al miliţiei Bassij, care are legături cu Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Republicii Islamice.

Hadis Najafi a fost ucis pe 21 septembrie, la cinci zile după ce au început protestele declanşate de moartea lui Mahsa Amini, o tânără kurdă în vârstă de 22 de ani, care a fost arestată de poliţia morală din Teheran fiindcă a încălcat codul vestimentar impus femeilor iraniene.


Aproape trei luni mai târziu, protestele nu se sfârşesc, în pofida represiunii sângeroase. Manifestanţii, care au denunţat iniţial obligaţia femeilor de a purta vălul în public, cer acum prăbuşirea regimului.

Weekendul trecut, procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a anunţat desfiinţarea poliţiei morale, creată în 2006 şi responsabilă în special de menţinerea în vigoare a obligativităţii purtării vălului.


Anunţul nu a fost confirmat oficial.

”LIBERTATE”

Cei cinci condamnaţi la moarte au fost acuzaţi în special de ”corupţie pe pământ”, una dintre cele mai grave acuzaţii din codul penal iranian.

Aceste hotărâri sunt supuse recursului în faţa Curţii Supreme, dar foarte rar se întâmplă ca acest organism să anuleze o condamnare la moarte decisă de o instanţă revoluţionară.

În total, unsprezece persoane au fost condamnate la moarte în cadrul demonstraţiilor.

Noile condamnări la moarte au fost denunţate de ONG-ul Iran Human Rights (IHR), care are sediul în Norvegia.

”Aceşti oameni sunt condamnaţi după proceduri neloiale şi în absenţa unui proces adecvat. Scopul este de a răspândi frica şi de a pune capăt protestelor”, a declarat pentru AFP directorul IHR, Mahmood Amiry-Moghaddam.

Imaginile postate online marţi au arătat magazine închise în diferite oraşe, în a doua zi a unei greve care urmează să se încheie miercuri. Ziua coincide Ziua tradiţională a Studenţilor.

”Libertate, libertate, libertate”, au scandat zeci de studenţi de la Universitatea Allameh Tabatabai din Teheran într-un videoclip publicat de IHR.

Reprimarea mişcării a provocat deja cel puţin 448 de morţi, potrivit unui raport întocmit de ONG pe 29 noiembrie.

Autorităţile au arestat mii de oameni şi au anunţat moartea a aproximativ 300 de persoane.

Potrivit Amnesty International, Iranul efectuează mai multe execuţii în fiecare an decât orice altă ţară, cu excepţia Chinei.

Pe 16 noiembrie, ONG-ul a precizat, pe baza unor informaţii oficiale, că cel puţin 21 de manifestanţi au fost acuzaţi în timpul ”proceselor false” de infracţiuni pedepsite cu spânzurare.

De asemenea, Gărzile Revoluţionare au anunţat, marţi, arestarea a douăsprezece persoane acuzate că aparţin unui ”grup de sabotori” care au legături cu ţările europene.

”Membrii acestei reţele, sub conducerea agenţilor contrarevoluţionari care locuiesc în Germania şi Ţările de Jos, au încercat să obţină arme şi au intenţionat (...) să desfăşoare activităţi împotriva securităţii naţionale”, au argumentat Gărzile Revoluţionare din provincia Markazi, în centrul Iranului.

La rândul său, deputatul iranian Hossein Jalali a propus ”schimbarea metodei” privind femeile care refuză să poarte vălul.

”Am putea lua în considerare ameninţările prin SMS ca să le blocheze contul bancar”, a spus el, potrivit cotidianului Shargh.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.