Un cardinal în vârstă de 90 de ani şi cinci activişti pro-democraţie din Hong Kong au fost amendaţi vineri pentru înfiinţarea necorespunzătoare a unui fond menit să ajute protestatarii pro-democraţie arestaţi, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cardinalul Joseph Zen, unul dintre cei mai înalţi prelaţi catolici din Asia, a fost arestat în luna mai pentru ”complicitate cu forţele străine”, anunţ care a stârnit indignarea internaţională. Cu toate acestea, el nu a fost, în acest stadiu, acuzat de această infracţiune care i-ar aduce închisoarea pe viaţă, conform legii de securitate naţională impusă de Beijing în 2020.

Alături de co-inculpaţii săi, printre care cântăreaţa Denise Ho şi avocata Margaret Ng, a fost judecat de această dată doar pentru neînregistrarea fondului ca societate, infracţiune pedepsită doar cu amendă. Toţi inculpaţii au pledat nevinovaţi, iar procesul lor a durat două luni în faţa unui judecător din Hong Kong.

Cinci dintre inculpaţi, printre care şi cardinalul Zen, au primit o amendă de 4.000 de dolari din Hong Kong, iar al şaselea o amendă de 2.500 de dolari.

”Fondul de ajutor umanitar 612” a fost înfiinţat pentru a-i ajuta pe protestatarii arestaţi în timpul manifestaţiilor majore pro-democraţie din 2019 să îşi finanţeze apărarea. Această acţiune a fost urmată de o represiune severă de către Beijing. Majoritatea personalităţii pro-democraţiei din Hong Kong se află în prezent în închisoare sau au fugit în străinătate.


Judecătoarea Ada Yim a decis, vineri, în verdictul său, că fondul de ajutor era supus cerinţei de înregistrare, deoarece nu era o organizaţie caritabilă, ci o companie a cărei activitate ”ar putea afecta ordinea publică, liniştea şi securitatea naţională”.


RESTRICŢIONAREA LIBERTĂŢILOR
Procuratura a susţinut în timpul procesului că fondul a strâns 270 de milioane de dolari Hong Kong (33 de milioane de euro) de la aproximativ 103.000 de donatori, iar o parte au fost cheltuiţi ”pentru activităţi politice şi evenimente non-politice. acţiuni de caritate”, cum ar fi donaţii către grupuri pro-democraţie şi activişti din străinătate.

Apărarea a susţinut că fondul a fost ”doar un nume dat unei sume de bani” şi că inculpaţii nu au format o ”societate”. De asemenea, a fost contestată  constituţionalitatea legii din 1911 în temeiul căreia inculpaţii erau urmăriţi penal.

”Incriminarea neînregistrării este, fără îndoială, o restrângere a libertăţilor importantă pentru societatea civilă”, a susţinut avocatul apărării Gladys Li.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.