Fostul premier al Finlandei, Alexander Stubb, şi-a anunţat marţi candidatura la preşedinţia Comisiei Europene, scrie Reuters.
Stubb a afirmat într-o scrisoare trimisă membrilor Partidului Popular European, din care face parte, că este „un pro-european declarat” care a decis să apere valorile europene şi să împingă Europa să umple un vid de putere lăsat de „marginalizarea voluntară” a SUA şi a Marii Britanii din politicile globale.
„Este timpul să ne strângem în jurul cauzei noastre pentru o Europa puternică. Acest lucru înseamnă să oprim diviziunile care nu sunt necesare între est, vest, nord şi sud. Trebuie să arătăm ce ne uneşte în loc de ce ne diferenţiază”, a precizat el.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
Stubb, în vârstă de 50 de ani, a fost prim-ministru, ministru al Finanţelor şi ministru de Externe în Finlanda şi este, în prezent, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.
Stubb va participa în alegerile interne ale Partidului Popular European şi va concura cu germanul Manfred Weber pentru dreptul de a fi candidatul partidului la preşedinţia Comisiei Europene. Partidul îşi va alege candidatul la o întâlnire de pe 7-8 noiembrie de la Helsinki.
Până în prezent, doar socialistul slovac Maros Sefcovic, actualul vicepreşedinte privind sectorul energetic al Comisiei Europene, şi-a mai anunţat candidatura.
Parlamentul European a cerut ca preşedintele Comisiei Europene să fie candidatul partidului cu cele mai multe voturi în alegerile europarlamentare. Viitoarele alegeri vor avea loc în mai 2019 iar sondajele arată că Partidul Popular European va rămâne gruparea cu cele mai multe locuri.
Totuşi, preşedintele francez, Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni, cei care îl vor numi pe succesorul lui Juncker, se opun acestei legături directe între alegerile europarlamentare şi funcţia de preşedinte al Comisiei.
Astfel, liderii ar putea selecta pe altcineva însă şi această persoană ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
