Fostul oficial iranian Hamid Nouri a fost condamnat la închisoare pe viaţă de către un tribunal suedez pentru comiterea crimelor de război cu privire la execuţiile în masă ale prizonierilor politici din Iran în 1988, relatează BBC.
Hamid Nouri, în vârstă de 61 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru rolul principal jucat în uciderea unui număr mare de susţinători ai opoziţiei, potrivit procurorilor.
Avocatul său a spus că va face recurs, în timp ce Iranul a calificat verdictul ”politic”.
Nouri a fost arestat după ce a mers în Suedia în 2019 şi a fost judecat pe principiul jurisdicţiei universale. El este prima persoană care se confruntă cu urmărirea penală pentru participarea la execuţii, pe care instituţia iraniană nu le-a recunoscut niciodată oficial.
Procesul a dus la răcirea relaţiilor dintre Suedia şi Iran, care a fost acuzat că a folosit ca ”ostatic” un dublu cetăţean irano-suedez condamnat la moarte sub acuzaţia de spionaj, în încercarea de a forţa un schimb cu Nouri.
Procurorii suedezi l-au acuzat pe Hamid Nouri de săvârşirea de crime de război şi omucidere în perioada iulie-septembrie 1988, când au spus că era asistent al procurorului adjunct la închisoarea Gohardasht din Karaj.
În urma unui atac din timpul războiului dintre Iran Irak al membrilor Organizaţiei mujahedinilor poporului iranian (PMOI), liderul suprem al Iranului de la acea vreme, Ayatollah Ruhollah Khomeini, a emis un ordin de executare care îi viza pe toţi prizonierii care erau loiali sau simpatizau grupul de opoziţie de stânga.
Tribunalele secrete care au ajuns să fie cunoscute drept ”Comitetul Morţii” au interogat şi condamnat la moarte mii de deţinuţi. Actualul preşedinte al Iranului, Ebrahim Raisi, a fost unul dintre cei patru judecători care au făcut parte din tribunale, deşi neagă implicarea sa în săvârşirea crimelor.
Nu se cunoaşte numărul exact al celor care au fost executaţi ulterior, dar organizaţiile pentru drepturile omului au spus că între 2.800 şi 5.000 de bărbaţi şi femei au fost spânzuraţi şi apoi îngropaţi în gropi comune nemarcate într-o crimă împotriva umanităţii.
Procurorii suedezi l-au acuzat pe Nouri că a participat la execuţiile în masă de la Gohardasht şi, ca atare, ”a luat în mod intenţionat viaţa unui număr mare de prizonieri care simpatizau cu mujahedini şi, în plus, că a supus prizonierii la suferinţe severe, care sunt considerate torturi şi tratamente inumane”
El a fost, de asemenea, acuzat de uciderea deţinuţilor care simpatizau cu diverse alte grupuri de stânga şi erau consideraţi apostaţi.
La procesul de la Stockholm, care a început în august anul trecut, foştii prizonieri de la Gohardasht au mărturisit că Nouri a ajutat în procesul de alegere a celor aduşi în faţa tribunalului; că a fost implicat personal în tortura deţinuţilor; şi că a fost văzut ducându-i pe cei condamnaţi la spânzurătoare.
Echipa de apărare a lui Nouri a susţinut că acesta a fost victima unei erori de identitate. Ei au spus că nu a lucrat niciodată la Gohardasht şi că a fost în schimb administrator la închisoarea Evin din Teheran şi a fost în concediu în timpul execuţiilor.
Cu toate acestea, instanţa a constatat, joi, că Nouri a participat ”în comun şi în colaborare cu alţii a la comiterea faptelor penale”.
Avocatul lui Nouri, Thomas Soderqvist, a spus că este ”dezamăgit” de verdict şi va face recurs.
Ministerul iranian de Externe a declarat că ”Iranul este absolut sigur că sentinţa lui Nouri a fost motivată politic şi nu are valabilitate juridică”.
Nouri a fost arestat în noiembrie 2019, când a sosit pe un aeroport din Stockholm cu un zbor din Iran. Poliţia suedeză a acţionat după ce a primit o plângere penală bazată pe mărturiile foştilor deţinuţi politici.
Legea suedeză recunoaşte principiul jurisdicţiei universale, care permite sistemului judiciar al unei ţări să urmărească infracţiunile împotriva dreptului internaţional chiar şi atunci când acestea nu au fost comise pe teritoriul ţării respective.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
