Forţele proeuropene din Polonia au obţinut o primă victorie prin alegerea candidatului lor Szymon Holownia în postul de preşedinte al Camerei inferioare a Parlamentului, în prima sesiune după alegerile legislative din octombrie, relatează AFP.
Două tabere opuse - populistă şi naţionalistă a PiS, până acum la putere, şi tabăra proeuropeană condusă de către fostul preedinte al Consiliului European Donald Tusk - revendică victoria în urma acestor alegeri şi aspiră să formeze Guvernul.
Partidul Lege şi Justiţie (PiS) a obţinut cel mai mare număr de mandate în Parlament, dar nu poate forma o majoritate, pe care o poate forma însă opoziţia proeuropeană.
Luni, proeuropenii l-au ales pe unul dintre şefii grupului, Szymon Holownia, în postul de preşedinte al Dietei (Camera inferioară a Parlamentului polonez).
Szymon Holownia, liderul Partidului Polonia 2050 (creştin-democrat), a înfrânt-o pe candidatul PiS, Elzbieta Witek, cu 265 la 193 de voturi exprimate de cei 460 de deputaţi.
”După acest vot, nimeni nu se mai poate îndoi că există o majoritate în această Dietă, pregătită să preia puterea”, a declarat Holownia în faţa parlamentarilor.
”Dieta nu va mai fi un birou în serviciul Guvernului, nu va mai fi o maşină de vot”, a subliniat acest fost jurnalist catolic şi vedetă de televiziune, în vârstă de 47 de ani.
Potrivit Constituţiei, preşedintele Parlamentului este considerat al doilea om în stat, după şeful statului şi îl înlocuieşte în caz de deces.
Forţele proeuropene au respins-o pe candidata populiştilor în postul de vicepreşedintă a Dietei, iar PiS a denunţat o ”încălcare a regulilor de bază ale sistemului parlamentar”.
În Senat, proeuropenii şi-au ales reprezentanta, pe Malgorzata Kidawa-Blonska.
Preşedintele polonez Andrzej Duda, care provine din mişcarea naţionalistă, s-a declarat, în discursul din deschiderea sesiunii, că este ”pregătit” să coopereze cu noii deputaţi.
Însă, în pofida aritmeticii electorale. Andrzej Duda a ales să încredinţeze misiunea formării unui guvern aliaţilor săi din PiS şi l-a însărcinat cu acest lucru pe premierul demisionar Mateusz Morawiecki.
Mateusz Morawiecki şi-a prezentat în mod oficial demisia luni, dar i-a îndemnat pe deputaţii din alte partide că înfiinţeze ”o coaliţie a afacerilor poloneze”, pentru a apăra, în opinia sa, suveranitatea ţării.
El a susţinut un discurs antieuropean, marcat de atacuri împotriva unui număr de propuneri de modificare - a mosalităţii de vot - în tratatele UE, dezbătute în Parlamentul European (PE).
În cadrul unei ceremonii oficiale de desemnare, luni seara, Andrzej Duda s-a declarat ”convins” că Mateusz Morawiecki va găsi majoritatea necesară în vederea formării unui nou Cabinet.
PiS dispune de 194 dintre cele 460 de mandate în noul Parlament, împotriva unei majorităţi declarate de 248 de deputaţi, membri ai trei grupări proeuropene aliate - coaliţia electorală (centru) a lui Donald Tusk, formaţiunea A Treia Cale (democrat-creştină) - din care fac parte Polonia 2050 şi PSL (ţărănesc) - şi stânga.
Extrema dreaptă ultranaţionalistă, care se distanşează de cele două tabere mari, deţine 18 mandate de deputat.
”SORTITĂ EŞECULUI”
PiS dă asigurări că ”va face totul” pentru a-i putea prezenta preşedintelui noul său Guvern - în termenul prevăzut de Constituţie, de 14 zile -, iar apoi să-l supună unui vot de încredere - în următoarele 14 zile.
”Această misiune este considerată sortită eşecului, grotescă”, subliniază un socilog, Stanislaw Mocek, preşedintele Universităţii Collegium Civitas din varşovia.
În opinia sa, este vorba despre a ”trage de timp” în vederea finalizării unor proiecte în curs, beneficierii de finanţări suplimentare, numirii de reprezentanţi în posturi importante - dintre care unii irevocabili - şi ”asigurării unei aterizări uşoare” şi unor ”mijloace de subzistenţă în vremuri grele” care-l aşteaptă dacă trece în opoziţie.
”PiS ar putea alege soluţia à la Benjamin Netanyahu sau Donald Trump: să aştepte” ca noul Guvern să cadă sau să piardă într-un scrutin viitor pentru a încerca să revină la putere, este de părere un analist politic, Jaroslaw Kuisz.
”Iar aşteptând, el ar putea să saboteze cu orice ocazie care se iveşte” şi ”să semene discordia între aliaţi”, adaugă el.
Liderii celor trei partide proeuropene au semnat vineri un acord de coaliţie, care urmează să servească de ”foaie de drum” a alianţei, în cazul în care ajunge la putere, cu Donald Tusk ca premier.
”Noi vrem cu adevărat ca polonezele şi polonezii (...) să poată vedea că, de-acum, suntem pregătiţi să ne asumăm responsabilitatea ţării noastre”, declara Tusk.
Potrivit coliderului stângii, Wlodzimierz Czarzasty, ”cel mai important acum este (...) să construim o Polonie tolerantă, deschisă, construită pe statul de drept, responsabilă. O Polonie cu un loc important în sânul Uniunii Europene (UE)”.
În document este prezentată poziţia aliaţilor asupra unor probleme fiebinţi ca gestionarea economică şi de mediu a ţării, recinstruirea unor bune relaţii cu UE, reconstrucţia presei publice, despărţirea bisericii de stat sau avortului.
În cazul unui eşec al misiunii lui Morawiecki de a forma un Guvern, opoziţia va prelua frâiele puterii abia undeva la jumătatea lui decembrie.
Noul Parlament îşi reia sesiunea marţi după-amiaza.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
