Fără preşedintele chinez Xi Jinping şi cel rus, Vladimir Putin, liderii din ţările BRICS vor încerca, la summitul care începe duminică la Rio de Janeiro, să formeze un front comun împotriva protecţionismului lui Donald Trump, chiar dacă vor evita să-l vizeze în mod direct, relatează AFP.
Reuniţi timp de două zile sub măsuri sporite de securitate pe malul golfului Guanabara, liderii grupului celor 11 mari ţări emergente (printre care Brazilia, China, India, Rusia şi Africa de Sud) îşi văd întâlnirea anuală afectată de războiul comercial declanşat de preşedintele american.
Conform proiectului de declaraţie finală, la care AFP a avut acces sâmbătă, aceştia urmează să-şi exprime „îngrijorarea profundă faţă de creşterea măsurilor vamale şi nevamale unilaterale care denaturează comerţul”. Conform documentului, care poate fi încă modificat în timpul summitului, astfel de măsuri ameninţă să „afecteze perspectivele de dezvoltare economică la nivel mondial”.
BRICS, care reprezintă aproape jumătate din populaţia mondială şi 40% din PIB-ul global, îl vizează în mod clar pe preşedintele american şi seria sa de taxe vamale punitive. Însă ei se abţin să-l nominalizeze pe Donald Trump, în timp ce numeroase ţări, printre care China, puterea dominantă a grupului ţărilor emergente, sunt angajate în negocieri cu Washingtonul pe această temă.
În cel mai recet episod dintr-o lungă saga, republicanul a anunţat vineri că a semnat scrisori adresate partenerilor comerciali ai Statelor Unite în care îi anunţă de aplicarea suprataxelor vamale.
Luând poziţie contrară, gazda summitului de la Rio, preşedintele brazilian de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, s-a făcut sâmbătă promotorul multilateralismului: „În faţa resurgenţei protecţionismului, ţările emergente au datoria de a apăra regimul comercial multilateral şi de a reforma arhitectura financiară internaţională”, a transmis el.
DE CE LIPSESC XI ŞI PUTIN
Preşedintele chinez Xi Jinping va fi absent pentru prima dată de la summitul BRICS, deşi ţara sa este puterea dominantă a acestui grup.
Absenţa lui Xi înseamnă că liderul chinez ratează o ocazie-cheie de a prezenta China ca un lider alternativ stabil la SUA. Aceasta este o imagine pe care Beijingul caută de mult timp să o proiecteze în Sudul Global şi care a fost recent amplificată de trecerea lui Trump la politica „America pe primul loc” şi de decizia SUA de luna trecută de a se alătura Israelului în bombardarea instalaţiilor nucleare iraniene. Însă decizia liderului chinez de a nu participa la reuniune - trimiţându-l în schimb pe Li Qiang, oficialul său nr. 2 - nu înseamnă că Beijingul a redus importanţa pe care o acordă BRICS, spun observatorii, sau că organizaţia este mai puţin importantă pentru încercarea Beijingului de a construi grupuri care să contrabalanseze puterea occidentală, scrie CNN. Însă, acum, pentru Xi, BRICS s-ar putea să nu fie „cea mai mare prioritate a sa”, deoarece se concentrează pe conducerea economiei interne a Chinei.
În ceea ce-l priveşte pe preşedintele rus Vladimir Putin, el este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pentru presupuse crime de război în Ucraina, aşa că va fi şi el absent, aşa cum a făcut-o şi când summitul BRICS a fost găzduit de Africa de Sud. Însă, potrivit Kremlinului, Putin se va adresa prin videoconferinţă.
Brazilia, ca şi Africa de Sud, este semnatară a Curţii Penale Internaţionale şi, prin urmare, ar fi obligată să îl aresteze pe Putin în baza unei acuzaţii judiciare pentru crime de război în Ucraina.
În schimb, absenţa a două personalităţi mondiale de primă mărime lasă un loc important premierului indian Narendra Modi, care va vizita Brazilia atât pentru summit, cât şi pentru o vizită de stat. Preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, este de asemenea aşteptat să participe, scrie CNN.
ALTE SUBIECTE DELICATE PE AGENDĂ
Recentul război de 12 zile dintre Iran şi Israel planează, de asemenea, asupra întâlnirii.
Negociatorii au ajuns sâmbătă la un consens cu privire la modul în care vor aborda acest subiect în comunicatul final, potrivit unei surse implicate în discuţii.
Teheranul dorea ca ţările BRICS să adopte un ton mai dur, dar documentul trebuie să păstreze „acelaşi limbaj” ca şi declaraţia publicată la sfârşitul lunii iunie de grup, potrivit aceleiaşi surse. Ţările emergente au condamnat atunci „atacurile militare” împotriva Iranului, fără a menţiona însă Israelul şi Statele Unite, şi au considerat „urgentă întreruperea ciclului violenţei şi restabilirea păcii”.
Preşedintele iranian Massoud Pezeshkian este reprezentat la Rio de ministrul său de externe, Abbas Araghchi.
Creat cu scopul de a reechilibra ordinea mondială în favoarea „Sudului global” faţă de Occident, grupul BRICS s-a extins din 2023 cu Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Iran şi apoi Indonezia.
Dincolo de chestiunile geopolitice, blocul caută să-şi afirme ponderea economică. De câţiva ani, se promovează ideea unei alternative la dolar pentru comerţul din cadrul grupului. Însă fosta preşedintă braziliană Dilma Rousseff, care conduce banca BRICS, a declarat sâmbătă că nu vede „nicio posibilitate ca acest lucru să se întâmple”: „În prezent, nimeni nu doreşte să preia locul Statelor Unite”, a recunoscut ea.
Scenariul pare cu atât mai improbabil cu cât Donald Trump a ameninţat că va impune taxe vamale de 100% ţărilor care vor sfida dominaţia internaţională a dolarului.
Brazilia, care va găzdui în noiembrie COP30, conferinţa ONU privind clima, în oraşul amazonian Belem, speră, de asemenea, că se va ajunge la un consens în ceea ce priveşte lupta împotriva schimbărilor climatice. Pe lângă declaraţia finală aşteptată, trebuie publicate texte referitoare la climă, dar şi la inteligenţa artificială şi cooperarea în domeniul sănătăţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
