Parlamentul egiptean a adoptat un amendament la Constituţie care îi permite preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi, ales în 2014 şi acuzat de grave încălcări ale drepturilor omului, să rămână la putere până în 2030, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Textul a fost adoptat marţi de o majoritate a celor 596 de deputaţi, potrivit publicaţiilor oficiale egiptene  Al-Ahram şi Nile TV.

El-Sisi a fost ales în 2014 cu 96,9% din voturile exprimate într-un mandat de patru ani şi a fost reales în 2018 cu un scor de 97, 08%. Numărul de mandate era limitat, până în prezent la două.

”Mandatul actual al preşedintelui urmează să se termine în şase ani”, potrivit amendamentului adoptat de Parlament. Preşedintele ”poate fi reales în alt mandat” de şase ani, se arată în amendament.

Noul articol 140 permite, astfel ca al doilea mandat al lui el-Sisi să fie de şase, în loc de patru ani, şi să se încheie astfel în 2024. Şeful statului va putea, de asemenea, să candideze în 2024 la al treilea mandat de şase ani.

Nicio informaţie nu era disponibilă imediat despre numărul de voturi cu care a fost adoptat textul. Însă această legislatură, în curs din 2018, îi este majoritar favorabilă lui el-Sisi.

Presa străină nu a fost autorizată să acopere sesiunea, aşa cum se întâmplă la alte sesiuni parlamentare.

Votul în Parlament urmează să fie secundat de un referendum ce ar urma să fie organizat în zilele următoare. Campania în favoarea acestei consultări a început deja, iar numeroase banderole au fost desfăşurate pe străzile din Cairo de mai multe zile.

STABILITATE

În afară de durata mandatului prezidenţial, revizuirea constituţională, prin intermediul altor amendamente, urmează să consolideze controlul asupra puterii judiciare a executivului şi să instituţionalizeze rolul politic al armatei - pilonul regimului.

El-Sisi a fost ales în 2014, la un an după ce l-a răsturnat cu ajutorul armatei, în favoarea unei mişcări populare, pe preşedintele islamist Mohamed Morsi, al cărui ministru al Apărării era.

Realegerea sa în 2018 a avut loc în cadrul unui scrutin marcat de prezenţa unui singur rival, considerat ”de formă”, şi o serie de arestări ale unor opozanţi.

Un adevărat bard al stabilităţii şi luptei împotriva terorismului pe lângă cancelarii occidentale, el-Sisi, în vârstă de 64 de ani, este acuzat de ONG-uri, între altele, de grave încălcări ale drepturilor omului, tortură, dispariţii forţate, un record de execuţii capitale, otrăvirea opozanţilor, reducerea la tăcere a presei.

Însă susţinătorii şefului statului în Parlament susţin că revizuirea Constituţiei se dovedeşte indispensabilă stabilităţii politice şi economice a ţării.

El-Sisi ”a adoptat importante măsuri politice, economice şi în domeniul securităţii şi trebuie să continue reformele”, a declarat pentru AFP deputatul Abu Hamed.

Mica alianţă a opoziţiei, blocul ”25-30”, care are aproximativ 20 de deputaţi, i-a îndemnat pe egipteni să respingă această revizuire.

Amnesty International (AI) a avertizat marţi că amenamentele adoptate vor ”mări procesele militare ale civililor, submina independenţa justiţiei, consolida impunitatea membrilor forţelor de ordine faţă de încălcări ale drepturilor omului şi intensifica atmosfera de prepresiune care există deja în ţară”.

Această revizuire ”demonstrează dispreţul puterii egiptene faţă de drepturile tuturor egiptenilor”, a denunţat într-un comunicat adjuncta directorului pentru Orientul Mijlociu al ONG-ului de apărarea drepturilor omului Magdalena Mughrabi.

Doi actori egipteni,  Amr Waked şi Khaled Abol Naga, au denunţat revizuirea Constituţiei, marţi, la Paris, într-o conferinţă de presă la sediul Ligii Drepturilor Omului (LDH).

”Aceste amendamente (constituţionale) fac Egiptul să se întoarcă la o dictatură demnă de Evul Mediu”, a tunat Waked.

Sindicatul egiptean al actorilor le-a interzis, la sfârşitul lui martie, acestor două vedete să mai joace în Egipt, acuzându-le de ”înaltă trădare”.

O campanie de denigrare a presei pro-Sisi s-a abătut asupra celor doi actori după ce aceştia s-au întâlnit, în martie, cu membri ai Congresului american pentru a discuta despre situaţia drepturilor omului în Egipt.

CONTRA CURENTULUI

Acest vot în parlament are loc împoriva curentului faţă de atmosfera din alte ţări din regiune.

În Sudanul vecin, Omar el-Bashir, aflat la putere de trei decenii, a fost răsturnat la 11 aprilie în urma unei contestpri populare. În Algeria, refuzul unui al cincilea mandat al lui Abdelaziz Bouteflika a condus la manifestaţii fără precedent şi la demisia preşedintelui la 2 aprilie.

”După căderea lui Bouteflika în Algeria şi a lui al-Bashir în Sudan (...), noi nu am învăţat lecţia?”, a ironizat pe Twitter Haitham El-Hariri, un tânăr deputat membru al opoziţiei.

Însă această opoziţie faţă de revizuirea Constituţiei rămâne aproape exclusiv cantonată pe reţele de socializare.

Majoritatea zdrobitoare a presei, mai ales televiziunea, transmite discursul susţinătorilor preşedintelui el-Sisi, diabolizând vocile critice, care trăiesc în general în exil.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.