Guvernul libanez a luat luni decizia fără precedent de a interzice activităţile militare ale Hezbollah, după atacul mişcării pro-iraniene împotriva Israelului, care a antrenat Libanul în războiul regional declanşat după loviturile americano-israeliene împotriva Teheranului, relatează AFP.
La încheierea unei reuniuni extraordinare, prim-ministrul Nawaf Salam a proclamat „interzicerea imediată a tuturor activităţilor militare şi de securitate ale Hezbollah”, cerând ca acesta să „preda armele statului” şi să se limiteze la acţiuni politice. Autorităţile judiciare au însărcinat „serviciile de securitate să aresteze imediat autorii atacului şi instigatorii” şi să îi aducă în faţa justiţiei, potrivit ministrului justiţiei, Adel Nassar. O sursă apropiată guvernului a declarat pentru AFP că cei doi miniştri care reprezintă mişcarea şiită Amal, aliată cu Hezbollah, au susţinut decizia guvernului.
În timp ce bastioanele sale din suburbiile sudice ale Beirutului, din sudul şi din estul Libanului erau bombardate violent de Israel, Hezbollah a contestat această decizie. Într-un comunicat, şeful blocului parlamentar al Hezbollah, Mohammad Raad, a denunţat „fanfaronada guvernului”, în timp ce „libanezii aşteptau o decizie de respingere a agresiunii” Israelului.
Atacurile israeliene s-au soldat cu cel puţin 52 de morţi şi 154 de răniţi, potrivit Ministerului Sănătăţii de la Beirut, şi au provocat strămutarea a peste 28.500 de persoane, potrivit autorităţilor.
Israelul, care susţine că a vizat lideri ai grupării şiite, a afirmat că a lovit peste 70 de ţinte ale Hezbollah, în cadrul unei ofensive declanşate după ce mişcarea pro-iraniană a lansat rachete şi drone către teritoriul său.
Răspunsul a determinat locuitorii zonelor vizate, încă traumatizaţi de ultimul război dintre Israel şi Hezbollah, care s-a încheiat în noiembrie 2024, să fugă în masă, provocând blocaje uriaşe de trafic.
Hezbollah a anunţat că a lansat „o salvă de rachete şi un roi de drone” asupra unei poziţii militare israeliene la sud de Haifa (nordul Israelului), pentru a „răzbuna” moartea liderului iranian Ali Khamenei, ucis în atacul israeliano-american de sâmbătă.
Armata israeliană a declarat că a vizat în represaliile sale mai mulţi lideri ai Hezbollah.
Jihadul Islamic Palestinian, aliat al Hamas şi Hezbollah, a anunţat moartea şefului ramurii sale militare în suburbia sudică a Beirutului.
Atacurile israeliene au lovit în special birourile Al-Qard al-Hassan, o companie de microcredite legată de mişcarea armată, pe întreg teritoriul libanez.
Armata israeliană a avertizat că Hezbollah „va plăti un preţ mare” pentru sprijinul acordat Teheranului. Ea a precizat că trupe importante au fost dislocate de-a lungul frontierei şi că altele ar putea urma, excluzând în acest stadiu o evacuare a populaţiei din nordul Israelului, expusă tirurilor din Liban. Potrivit şefului său, generalul Eyal Zamir, atacurile ar putea dura „mai multe zile”.
Ambasada americană a cerut din nou luni cetăţenilor săi să părăsească Libanul „imediat”, cât timp mai sunt disponibile zboruri comerciale.
Hezbollah a ieşit slăbit din conflictul cu Israelul pe care l-a declanşat în octombrie 2023 în sprijinul mişcării islamiste palestiniene Hamas, la începutul războiului din Gaza.
Israelul, care continuă să-l lovească în ciuda armistiţiului, acuză mişcarea că se reînarmează.
În iunie anul trecut, Hezbollah nu s-a implicat în războiul de 12 zile dintre Israel şi Iran.
Pe lângă schimbarea de putere la Teheran, Statele Unite şi Israelul încearcă să distrugă ceea ce Iranul numeşte „axa rezistenţei”, o alianţă de grupări regionale pe care le înarmează şi le finanţează, incluzând, pe lângă Hezbollah şi Hamas, rebelii houthi din Yemen şi miliţii din Irak.



























