Procedurile judiciare împotriva a trei foşti membri ai Guvernului, inclusiv împotriva fostului premier Edouard Philippe, au fost abandonate luni, la cinci ani de la deschiderea investigaţiilor cu privire la gestionarea pandemiei covid-19 de către Curtea de Justiţie a Republicii (CJR), relatează AFP.
”Comisia de instrucţie a Curţii de Justiţie a Republicii a luat decizia abandonării procedurilor”, în conformitate cu ”rechizitoriul Ministerului Public de la 20 mai”, a anunţat într-un scurt comunicat procurorul general de pe lâng Curtea de Casaţie, Rémy Heitz, fără să detalieze motivaţiile magistraţilor.
Această hotărâre nu este o surpriză.
Abandonarea procedurilor cerută în mai, în cazul fostului premier Edouard Philippe (mai 2017-iulie 2020), fostului ministru al Sănătăţii Agnès Buzyn (mai 2017–februarie 2020) şi succesorului său Olivier Véran (februarie 2020-mai 2022), îndepărta perspectiva unui proces, în pofida faptului că CJR urma să tranşeze.
””Era aşteptată”, a declarat simplu Agnès Buzyn, contactată de AFP.
Avocaţii celor trei politicieni, contactaţi de AFP, nu au dorit să se exprime sau nu au răspuns.
CJR este singura jurisdicţie abilitată să urmărească şi să judece membrii unui guvern - premieri, miniştri şi secretari de stat - cu privire la infracţiuni penale şi delicte comise în exercitarea funcţiei.
Această procedură judiciară a fost deschisă în iulie 2020 cu privire la punerea în pericol a vieţii altuia şi abţinere voită de la lupta împotriva unui sinistru, în urma unei serii de plângeri - ale unor medici, pacienţi, sindicate - în care se denunţa o proastă anticipare a Guvernului sau măsuri tardive.
Potrivit Santé publique France, 168.000 de persoane au murit din cauza covid-19 din 2020 şi până în septembrie 2023, dată la care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a pus capăt urgenţei sanitare mondiale.
Rechizitoriile erau ele însele previzibile. Cei trei politicieni nu au fost inculpaţi, ci au fost plasaţi sub statutul mai favorabil de martori asistaţi.
Inculparea lui Agnès Buzyn cu privire la punerea în pericol a vieţii altuia, pronunţată în septembrie 2021, a fost anulată de către Curtea de Casaţie în ianuarie 2023.
”NUMEROASE INIŢIATIVE”
Rémy Heitz, care exercită funcţii atât la Ministerul Public, cât şi la CJR, explica în mai că investigaţiile au stabilit că ”numeroase iniţiative au fost luate de către Guvern în vederea luptei împotriva pandemiei covid-19, împiedicând reţinerea infracţiunii de abţinere voită de a lupta împotriva unui sinistru şi constituirea sa împotriva lui Edouard Philippe şi Olivier Véran".
În privinţa lui Agnès Buzyn, Parchetul General a relevat că ea a plecat din funcţia de ministru al Sănătăţii la 16 februarie 2020, ”dată la care niciun sinistru în sensul Codului Penal nu era încă caracterizat” în Franţa, iar primul deces al unui bolnav contaminat cu covid-19 a ”intervenit la 25 februarie 2020”.
Potrivit rechizitoriilor Parchetului General, de care AFP scrie că are cunoştinţă, dacă măsurile luate ”nu au fost suficiente pentru a evita drame care au îndoliat numeroase familii”, Codul Penal ”nu vizează să pedepsească o politică publică care nu şi-ar fi atins în întregime obiectivul”, ”ci indivizi care în mod voit au refuzat să ia vreo măsură de natură să combată un sinistru”.
”Acesta nu este cazul domnului Philippe şi domnului Véran care, fiecare la nivelul său, au luptat împotriva epidemiei încă de la apariţia ei în Franţa”.
”CENTRALIZARE EXCESIVĂ”
”Nu-i revine unui judecător penal să judece pertinenţa” alegerilor făcute, rezultate uneori ”din arbitraje între obiective de interes general opuse” şi într-un context al unor ”cunoştinţe ştiinţifice în evoluţie constantă”, afirma Parchetul General.
Mai ales măştile le-au lipsit lucrătorilor din domeniul sănătăţii în sectorul privat, în martie 2020, însă acest lucru a fost rezultatul unei ”alegeri” guvernamentale de ”prioritizare a serviciilor spitaliceşti” şi nu unei ”abţineri de a acţiona”.
Plasarea în carantină, considerată prea tardivă de către reclamanţi, este de asemenea o ”alegere politică” de a ”arbitra între diverse obiective”: ”sănătatea publică, libertatea de a circula, de a munci”.
Această analiză pare să se abată de la munca realizată de magistaţii Comisiei de instrucţie care, chiar dacă au decis abandonarea procedurilor, au subliniat o ”centralizare excesivă”, o ”complexitate prea mare a dispoziţiilor administrative” sau o ”dimensionare insuficientă a Santé publique France", releva în mai Parchetul General.
Acest dosar va alimenta o procedură judiciară împotriva unor autori necunoscuţi, la Secţia Sănătăţii Publice a Tribunalului de la Paris, cu privire la punerrea în pericol a vieţii altuia, omucideri şi răniri involuntare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
