Deputaţii britanici şi-au reluat activitatea miercuri, către ora locală 11.30 (13.30, ora României), într-o atmosferă electrică, după hotărârea istorică a Curţii Supreme, care a anulat decizia controversată a premierului Boris Johnson de a suspenda Parlamentul, odată cu apropierea Brexitului, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Boris Johnson urmează să se exprime cu privire la această hotărâre miercuri seara, în Camera Comunelor, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt.

Suspendat de la 10 septembrie, Parlamentul urma să rămână aşa până la 14 octombrie, cu doar două săptămâni înaintea datei prevăute a Brexitului, o decizie aprobată de către regina Elizabeth a II-a, la avizul lui Boris Johnson.

Însă cererea şefului Guvernului conservator a fost găsită ”ilegală” de către cea mai înaltă jurisdicţie a ţării.

Această înfrângere usturătoare a aplicat o lovitură gravă autorităţii premierului şi a declanşat numeroase îndemnuri la demisia sa în rândul opoziţiei.

Nimeni nu se îndoieşte că Boris Johnson, întors de la Adunarea Generală (AG) a ONU, la New York, va înfrunta un baraj de critici în Cameră.

”NOI NU VĂ IUBIM!”

Salutată drept o veste bună pentru democraţie de către adversarii lui Boris Johnson, hotărârea judecătorilor supremi i-a deranjat însă pe ”Brexiter”-i.

Ministrul însărcinat cu relaţia cu Camera Comunelor Jacob Rees-Mogg a denunţat o ”lovitură de stat constituţională”, potrivit presei britanice.

”Noi nu vă iubim!”, titrează tabloidul The Sun, adresându-se preşedintei Curţii Supreme, Lady Brenda Hale, care a prezentat pe un ton calm un rechizitoriu fără concesii împotriva amânării sesiunii Parlamentului. Ziarul pro-Brexit scrie că a fost bombardat cu scrisori de la citirori ”furioşi”.

The Daily Mail se întreabă ”cine guvernează această ţară?”. Iar The Daily Telegraph, apropiat Partidului Conservator (Tories), îl vede pe Boris Johnson ”ca pe un apărător al poporului împotriva unui establishment hotărât să oprească Brexitul”.

Liderul conservator a spus marţi că respectă hotărârea Curţii Supreme, cea mai înaltă instanţă judiciară din regat, chiar dacă ”nu este de acord deloc” cu ea, văzând în ea o încercare de obstrucţionare a Brexitului.

Eschivându-se de la îndemnurile la demisie, el intenţionează să scoată regatul Unit din Uniunea Europeană ”cu orice preţ” la 31 octombrie, în pofida legii adoptate prin vot, de urgenţă, înaintea suspendării Parlamentului, care-l obligă să ceară o amânare de trei luni în cazul în care nu ajunge la un compromis cu Bruxellesul până la 19 octombrie.

”Există mulţi oameni care vor să împiedice această ţară să iasă din UE”, a reacţionat premierul la New York, reiterându-şi apelul la alegeri henerale anticipate, cu scopul de a-şi scoate Guvernul minoritar din mlaştină.

”Eu nu cred că guvernul trebuie să ceară scuze pentru că face să progreseze ieşirea noastră din UE”, a comentat miercuri, la BBC, Michael Gove, ministrul însărcinat cu pregătirea unui ”no deal”.

ALEGERI ANTICIPATE?

Potrivit mai multor sondaje de opinie, Partidul Conservator s-ar clasa primul în cazul unui scrutin anticipat.

Însă Boris Johnson riscă o înfrângere imediat, în contextul în care Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (Labour), principalul partid din opoziţie, îi doreşte demisia, dar nu vrea să audă de alegeri înainte ca ameninţarea unui ”no deal” să fie îndepărtată în mod clar.

Spre deosebire de o miercure obişnuită la Camera Comunelor şi din cauza acestei bulversări a calendarului în ultimul moment, nu va exista o sesiune de interpelare a premierului la prânz, a precizat marţi preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului John Bercow. Însă se pot face declaraţii ministeriale şi port avea loc dezbateri de urgenţă.

Robert Craig, un profesor de drept constituţional la London School of Economics, consideră că premierul este ”supus de-acum unor presiuni mult mai mari”. În opinia sa, ”poate fi depusă o moţiune de cenzură sau pot fi adoptate legi care să-l constrângă să facă anumite lucruri”.

Pe teren diplomatic, Boris Johnson repetă că are speranţe bune de a încheia un acord de divorţ cu Bruxellesul, în pofida faptului că liderii europeni sunt departe de a-i împărtăşi optimismul.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.