Bulgaria primeşte rămăşiţele atribuite ţarului Samuil

La mai bine de o mie de ani de la moartea sa, rămăşiţele atribuite ţarului Samuil, unul dintre ultimii suverani bulgari înainte de dominaţia bizantină, se întorc în ţară sâmbătă.

La Muzeul Bizantin din Salonic, în Grecia, prim-ministrul bulgar Roumen Radev a salutat, în cadrul unei ceremonii alături de omologul său grec Kyriakos Mitsotakis, un „acord istoric” cu Grecia care permite repatrierea acestora în schimbul a 48 de obiecte provenite de la două mănăstiri şi de la mitropolia din Serres şi Nigrita.

„Aceste rămăşiţe şi obiecte aparţin celor două popoare ale noastre”, a subliniat el.

„Acestea reprezintă memoria noastră, istoria noastră şi legătura noastră, iar compatrioţii noştri, precum şi generaţiile viitoare, merită şi trebuie să aibă posibilitatea de a-şi omagia strămoşii”, a adăugat el.

Alături de acesta, şeful guvernului elen a considerat că aceste obiecte restituite Greciei aveau „o valoare culturală, spirituală, dar şi emoţională inestimabilă”.

Samuil, sau Samuel, care a domnit între anii 997 şi 1014, a condus împreună cu fraţii săi mai multe campanii împotriva Bizanţului şi şi-a extins treptat autoritatea asupra unei mari părţi a Balcanilor, Prespa şi Ohrid numărându-se printre principalele sale centre de putere. 

Începând cu anul 1001, Bizanţul a recâştigat avantajul, până la înfrângerea de la Klioutch din 1014, după care se spune că mii de prizonieri ar fi fost orbiţi. 

Samuil a murit la scurt timp după aceea, iar statul bulgar a trecut sub stăpânirea bizantină în 1018.

Moştenirea sa a creat mult timp tensiuni între Sofia şi Skopje, unii istorici comparând această dispută cu controversele dintre francezi şi germani în legătură cu Carol cel Mare.  

„Samuil ocupă un loc important în naraţiunea istorică atât în Bulgaria, cât şi în Macedonia de Nord. Această iniţiativă vizează să sublinieze caracterul bulgar al populaţiei slave din Macedonia”, estimează Dimitar Betchev, cercetător la grupul de reflecţie Carnegie Europe, într-un interviu acordat AFP.

Rămăşiţele presupuse ale lui Samuil au fost descoperite în anii 1960 de către arheologul grec Nikolaos Moutsopoulos, care conducea săpăturile de la bazilica Sfântul Achile, pe o insulă din micul lac Prespa.

Într-un sarcofag se aflau scheletul unui bărbat cu o înălţime de aproximativ 1,60 m, precum şi rămăşiţele unei ţesături preţioase, ţesută din fire de mătase înconjurate de fire de aur. Aceasta era împodobită cu motive reprezentând păsări.

Atribuirea lui Samuil se bazează pe indicii precum amplasamentul mormântului, bogăţia veşmântului, vârsta defunctului şi o fractură veche.

Bulgaria a iniţiat oficial discuţiile privind returnarea rămăşiţelor în 2007, un dosar preluat de mai multe guverne şi care a devenit, în anumite momente, un subiect important al relaţiilor bilaterale cu Grecia.

Unii istorici din Sofia se întreabă însă care este interesul acestui schimb, întrucât rămăşiţele atribuite lui Samuil nu au fost niciodată identificate în mod oficial, spre deosebire de obiectele revendicate în schimb de Grecia, a căror origine este stabilită.

"Aceste obiecte fuseseră transferate la Sofia în 1917, în timpul Primului Război Mondial, şi au fost expuse sau păstrate la Muzeul Naţional de Istorie al Bulgariei”, a precizat la începutul săptămânii Ministerul Culturii din Grecia.

În perioada 1916-1918, trupele bulgare au jefuit mănăstiri situate pe teritoriul Greciei, sustrăgând sute de manuscrise şi obiecte liturgice bizantine, potrivit autorităţilor greceşti.

Transferul are loc, de altfel, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile prezidenţiale din Bulgaria, într-un context în care istoria naţională ocupă un loc important în campania electorală.

Preşedinta Iliyana Iotova, candidată la propria succesiune şi susţinută de Rumen Radev, un pragmatic care apără atât locul Bulgariei în UE şi NATO, cât şi dialogul cu Moscova, şi-a lansat astfel campania în 27 septembrie în faţa Bisericii de Aur din Veliki Preslav, fosta capitală a Primului Imperiu Bulgar.

Pe plan intern, „Radev încearcă să atragă electoratul patriotic. Mesajul este că, spre deosebire de radicali, el obţine rezultate”, a spus Betchev.

Rămăşiţele lui Samuil urmează să fie depuse într-un sarcofag din marmură albă extrasă din regiunea Prilep, din actuala Macedonia de Nord, potrivit postului public de televiziune BNT. Acestea vor fi aşezate în biserica Sfânta Sofia, o bazilică paleocreştină din secolul al VI-lea care a dat numele capitalei bulgare.