Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare. Această schimbare reprezintă unul dintre cele mai clare indicii de până acum cu privire la cât de profund înrădăcinat a devenit conflictul în priorităţile preşedintelui rus Vladimir Putin, chiar şi pe fondul tensiunilor crescânde asupra economiei şi finanţelor publice. De asemenea, este probabil ca aceasta să intensifice presiunea asupra Europei, întrucât Putin încearcă să descurajeze sprijinul continuu al continentului pentru Ucraina, scrie Bloomberg.
Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an - sumele totale reale rămân clasificate - şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.
Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului. În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.
„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.
Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.
„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.
Trajectoria bugetară anterioară a fost stabilită într-un moment în care eforturile preşedintelui american Donald Trump de a media discuţiile dintre Moscova şi Kiev se intensificau. Aceste eforturi au continuat şi în al doilea an al preşedinţiei lui Trump, deşi nu s-a ajuns încă nici măcar aproape de un acord de pace. Trimişii americani au purtat o altă rundă de discuţii cu Putin la Moscova în septembrie, înainte de a se deplasa la Kiev, deşi nu a urmat nicio evoluţie majoră.
Guvernul a precizat clar că finanţarea forţelor armate rămâne în centrul priorităţilor sale fiscale. La anunţarea noului buget la începutul acestei săptămâni, Ministerul Finanţelor a declarat că resursele sunt alocate pentru arme şi echipamente militare, salariile soldaţilor şi asistenţa acordată familiilor acestora, precum şi pentru modernizarea companiilor din industria de apărare.
Medikatv.ro
