Comitetul Nobel norvegian a distins-o vineri pe jurista Navi Pillay, o octogenară sud-africană care a pledat în favoarea dreptului internaţional, atacat din toate părţile inclusiv, în aceeaşi zi, de către administraţia lui Donald Trump, relatează AFP.
Alegerea Comitetului Nobel norvegian a fost urmată de impunerea, câteva ore mai târziu, unor noi sancţiuni de către Washington Curţii Penale Internaţionale, un pilon al ordinii publice mondiale.
Pillay, în vârstă de 85 de ani, a prezidat o Comisie ONU de Anchetă independentă care a acuzat Israelul, anul trecut, de faptul că comite un genocid în Fâşia Gaza.
Sud-africana, care s-a născut în timpul apartheidului, a luptat în întreaga sa carieră împotriva celor mai rele atrocităţi, în Rwanda şi Orientul Mijlociu.
"Traversăm o epocă în care dreptul internaţional şi drepturile omului fac obiectul unor atacuri politice importante", a tras ea un semnal de alarmă, vineri.
La o conferinţă de presă, într-o sală, la Nürnberg, unde au fost judecaţi principalii responsabili nazişti, ea şi-a dedicat Nobelul "tuturor supravieţuitorilor crimelor internaţionale".
Pillay, o tânără avocată de origine indiană, devenită judecătoare şi Înalt Comisar ONU al Drepturilor Omului (2008-2014), este reputată în arta de a trata dosare dificile.
Cariera sa a purtat-o din tribunalele sud-africane în care a apărat activişti antiapartheid, la Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda şi la CPI.
GOEBBELS "APLAUDĂ DIN INFERN"
"Laureata din acest an a jucat un rol hotărâtor în garantarea faptului că crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi genocidul sunt urmărite judiciar", a subliniat, în anunţul său, preşedintele Comitetului Nobel Jørgen Watne Frydnes.
Plasată sub preşedinţia sa, o Comisie de Anchetă care nu se exprimă în numele ONU a stabilit, în septembrie 2025, că Israelul comite un genocid în Fâşia Gaza, de la începutul războiului declanşat de un atac fără precedent al Hamas, la 7 octombrie 2023, în sudul Israelului.
Israelul a respins în mod categoric acest raport "părtinitor şi mincinos" şi i-a acuzat pe autorii acestuia de părtinire antisemită.
Acest Nobel legitimează "ura anti-Israel", a reacţionat Ministerul israelian de Externe pe X, apreciind că şeful propagandei naziste, Joseph Goebbels "aplaudă din infern".
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a catalogat-o pe X pe Pillay drept o persoană "sectară" care "diabolizează evreii".
Invers, secretarul general al ONU Antonio Guterres a salutat acest premiu.
În hotărârea sa, Comitetul Nobel menţionează munca lui Pillay în legătură cu genocidul din Rwanda şi o suspiciune de genocid în Myanmar, însă nu menţionează în mod expres Fâşia Gaza.
"Noi nu suntem un tribunal", a răspuns Frydnes, întrebat despre acest lucru într-un interviu acordat AFP.
În 2025, Pillay îşi exprima speranţa ca raportul Comisiei de Anchetă să aibă urmări judiciare.
"Justiţia este lentă", declara ea AFP.
Însă, "aşa cum a spus (Nelson) Mandela, asta pare mereu imposibil, până când o facem. Consider, aşadar, că nu este imposibil să aibă loc arestări şi procese" în viitor, adăuga ea.
PREMIERE ISTORICE
În 2024, CPI a emis mandate de arestare - în continuare neexecutate - pe numele lui Benjamin Netanyahu şi fostului său ministru al Apărării Yoav Gallant, cu privire la crime de război şi crime împotriva umanităţii în Războiul din Fâşia Gaza.
Ca răspuns la urmăririle împotriva oficialilor israelieni, Donald Trump a sancţionat mai mulţi judecători, procurori şi membri ai personalului CPI.
El a mers şi mai departe luna trecută şi a cerut, la Adunarea Generală a ONU, statelor membre CPI să părăsească această instituţie "răufăcătoare".
Vineri, Washingtonul, care nu recunoaşte competenţa Curţii, i-a impus noi sancţiuni, invocându-şi voinţa de a-şi "apăra suveranitatea americană şi cetăţenii".
Nobelul este "un mesaj clar adresat celor care exercită presiuni asupra acestor instituţii, celor care sancţionează judecători şi atacă instituţii. Asta trebuie să înceteze", a declarat AFP Frydnes.
De la Nürnberg, laureata a deplâns, la rândul său, atacurile împotriva CPI.
Născută Navanethem Pillay, la 28 septembrie, la Durban, într-o familie modestă, această fiică a unui şofer de autobuz, absolventă a Harvardului, şi-a construit o carieră marcată de premiere istorice.
În 1967, ea devenea prima femeie nealbă care deschidea un cabinet de avocatură în provincia sud-africană Natal.
La recomandarea lui Nelson Mandela, ea intra apoi în Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda (TPIR), însărcinat să-i judece pe cei responsabili de genocidul din 1994.
În 2023, ea intra în Curtea Penală Internaţională, nou creată la Haga, pentru a-i urmări pe autorii celor mai grave crime.
Medikatv.ro
