Preşedintele american Joe Biden a semnat, miercuri, un ordin executiv privind reformarea forţelor de poliţie federale şi locale, la doi ani de la moartea lui George Floyd, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ordinul solicită tuturor agenţiilor federale să îşi revizuiască politicile referitoare la uzul forţei, creează un registru naţional al ofiţerilor concediaţi sub acuzaţii de abateri şi instituie alocarea de subvenţii cu rolul de a încuraja poliţia naţională şi pe cea locală să restricţioneze strangularea şi imobilizarea gâtului.

Decretul reprezintă ”o măsură a ceea ce putem face împreună pentru a vindeca însuşi sufletul acestei naţiuni, pentru a aborda trauma profundă a fricii, epuizarea resimţită cu precădere de afro-americanii, sentimente pe care le trăiesc de generaţii întregi”, a declarat preşedintele Biden.

El nu a semnat decretul mai devreme pe motiv că spera ca Congresul să adopte o lege de reformare a poliţiei, numită după Floyd. Proiectul de lege nu a fost aprobat de Senatul Statelor Unite în septembrie 2021, din cauza opoziţiei republicanilor.

Biden a învinovăţit Congresul pentru incapacitatea de a aproba legi mai stricte în privinţa armelor, în contextul atacului armat care a vizat şcoala primară din Texas, incident soldat cu 21 de morţi, printre care 19 copii.

"Unde este coloana vertebrală? Unde este curajul de a face faţă unei propagande foarte puternice”, a spus el, referindu-se aparent la propaganda asupra armelor şi la opoziţia republicană cu privire la impunerea de restricţii mai stricte asupra armelor.

Decretul Casei Albe restricţionează intrarea organelor de poliţie fără mandat pe proprietăţi private la un set limitat de circumstanţe.

George Floyd, un afro-american suspectat că a folosit o bancnotă contrafăcută, a fost ucis de Derek Chauvin, un ofiţer de poliţie alb din Minneapolis. El s-a aşezat cu piciorul pe gâtul lui Floyd, omorându-l prin strangulare, pe 25 mai 2020, în timp ce alţi trei ofiţeri priveau inerţi. Incidentul a declanşat un val de proteste faţă de discriminarea rasială, cu câteva luni înainte ca Biden să fie ales.

Chauvin a fost condamnat anul trecut la 22 de ani şi jumătate de închisoare pentru omucidere.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.