Procuratura federală belgiană a deschis o anchetă care vizează o reţea de influenţă rusă în mai multe ţări, inclusiv în Belgia, unde membri ai Parlamentului European ar fi fost plătiţi de Moscova pentru a promova propaganda Kremlinului, a anunţat vineri premierul belgian Alexander De Croo, citat de agenţia Belga.
Moscova a abordat europarlamentari, dintre care unii au primit plăţi, pentru a-şi promova propaganda, a declarat şeful guvernului belgian.
"Autorităţile noastre judiciare au confirmat că această ingerinţă este pasibilă de o urmărire penală: plăţile în numerar nu au avut loc în Belgia, dar ingerinţa da", întrucât Belgia "este sediul instituţiilor europene", a declarat De Croo într-o conferinţă de presă. Un purtător de cuvânt al Procuraturii a confirmat joi deschiderea unei anchete, dar nu oferise alte detalii.
Noua lege belgiană privind spionajul şi interferenţa străină a intrat în vigoare săptămâna trecută, iar ancheta a fost lansată pe baza unui raport al serviciilor de informaţii emis săptămâna aceasta, a precizat premierul De Croo.
Reţeaua de influenţă propagandistică are în centru instituţia de presă Voice of Europe, cu sediul la Praga. La sfârşitul lunii martie, Polonia şi Republica Cehă au demascat această reţea de propagandă pro-rusă, implicând inclusiv servicii de spionaj, folosită pentru a răspândi informaţii menite să descurajeze UE să ajute Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruseşti.
Scopul propagandei este de a face să fie aleşi mai mulţi candidaţi pro-ruşi la alegerile europene din iunie şi de a consolida narativele pro-ruse în Parlamentul European, cu scopul de a slăbi sprijinul european pentru Ucraina, a confirmat Alexander De Croo.
Premierul belgian este "în contact frecvent" cu colegul său ceh, Petr Fiala, precum şi cu instituţiile europene, inclusiv cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Belgia a cerut Eurojust - agenţia europeană de cooperare judiciară - să organizeze o reuniune de urgenţă. Mandatul Parchetului European şi al Oficiului European de Luptă Antifraudă, OLAF, ar trebui eventual extins pentru a le permite să acţioneze împotriva acestei "ameninţări ruseşti", potrivit lui De Croo.
Acesta nu a dezvăluit care sunt personalităţile politice vizate, deoarece aceste informaţii sunt clasificate. Cu toate acestea, presa cehă a relatat că plăţile au vizat politicieni din Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Olanda şi Polonia. Se crede că partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar fi fost, de asemenea, implicat.
Din cauza activităţilor reţelei, guvernul ceh a plasat pe lista sa de sancţiuni "Vocea Europei", pe fostul deputat ucrainean şi om de afaceri cu legături strânse cu Kremlinul, Viktor Medvedciuk, precum şi pe omul de afaceri Artem Marcevski. De Croo se aşteaptă ca persoanele implicate să fie, de asemenea, incluse pe lista de sancţiuni a UE.
Prezentă alături de el, ministrul afacerilor externe, Hadja Lahbib, a subliniat că în ultimii doi ani Belgia a expulzat numeroase persoane suspectate de spionaj în favoarea Rusiei, inclusiv pseudo-diplomati şi diplomaţi acreditaţi pe lângă UE.
Subiectul va fi abordat în cadrul summitului european informal de săptămâna viitoare. "Am încredere în colegii mei să se asigure că următoarele alegeri europene sunt alegeri reale", a subliniat De Croo.
Pe de altă parte, întrebat despre Qatargate, ancheta belgiană privind suspiciunile de corupere a unor eurodeputaţi din partea Qatarului, Marocului şi Mauritaniei, Alexander De Croo a declarat că justiţia belgiană a făcut "ceea ce instituţia (Parlamentul European, n.r.) ar fi trebuit să facă".
"Unele instituţii europene nu sunt încă organizate pentru a face faţă unei noi realităţi", a punctat el.
Ministrul Lahbib a amintit de votul recent pentru înfiinţarea unui organism de etică comun mai multor instituţii europene, pentru a consolida lupta împotriva unei eventuale corupţii interne şi a interferenţelor străine.
În februarie, eurodeputaţii au denunţat încercările ruseşti de a-i recruta pe unii dintre ei ca agenţi de influenţă, precum şi transmiterea de către Moscova a unor mesaje către partidele de extremă dreapta din UE, cu scopul de a minimiza sprijinul pentru Ucraina. În ultimii ani, UE a adoptat o serie de legi împotriva interferenţelor străine.
Potrivit anchetei cehe, care arătase deja cu degetul spre permeabilitatea Parlamentului European, deputaţii flamanzi de la Vlaams Belang, Filip Dewinter şi Filip Brusselmans, au acordat interviuri pentru Voice of Europe.
Franţa, la rândul ei, a denunţat mai multe campanii de interferenţă desfăşurate de reţeaua rusă cunoscută sub numele de "RRN" sau "Doppelgänger".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
