Armenia şi Azerbaidjanul se aflau duminică pe marginea prăpastiei războiului, după ce confruntări sângeroase au izbucnit între forţe azere şi regiunea separatistă Nagorno Karabah, susţintă de Erevan, relatează AFP.
Beligeranţii au anunţat victime atât militare, cât şi civile. Potrivit părţii armene, o femeie şi un copil au fost ucişi.
Armenia declared martial law and a total military mobilization following clashes with neighboring Azerbaijan over the breakaway region of Nagorno-Karabakh, reigniting international concern about instability in the South Caucasus https://t.co/tVxDtV3zZb pic.twitter.com/Pv6fvkEAJT
— Reuters (@Reuters) September 27, 2020
Un conflict major implicând Azerbaidjanul şi Armenia ar putea antrena o intervenţie a unor puteri concurente în regiunea Caucaz - Rusia şi Turcia. Conflictul în centrul căruia se află Nagorno Karabah - care a ieşit prin secesiune din Azerbaidjan cu o susţinere armeană - alimentează tensiuni în regiune de 30 de ani.
În urma anunţării primelor confruntări armate, duminică dimineaţa, premierul armean Nikol Paşinian a decretat ”mobilizarea generală” şi instaurarea ”legii marţiale”, la fel ca autortăţile din Karabah.
”Susţinuţi ferm de statul nostru, armata noastră (...) şi noi vom învinge. Trăiască glorioasa armată armeană!”, a scris Paşinian pe Facebook.
Preşedintele azer, Ilham Aliev, a promis la rândul său victoria.
”Armata azeră luptă azi pe teritoriul său, apără integritatea sa teritorială, aplică lovituri devastatoare inamicului. Cauza noastră este dreaptă şi vom învinge”, a declarat el într-un discurs televizat.
Moscova a îndemnat duminică dimineaţa ”la un armistiţiu imediat” şi negocieri, în contextul în care cele două tabere se acuză reciproc de faptul că sunt vinovate de ostilităţi.
Franţa - mediatoare în conflict împreună cu Rusia şi Statele Unite în cadrul Grupului de la Minsk - a îndemnat, la rândul său, la ”încetarea imediată a ostilităţilor”.
Un purtător de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan - un aliat al Baku - a denunţat într-un mesaj postat pe Twitter ”atacul Armeniei”.
Ministerul azer al Apărării a anunţat, la rândul său, că a lansat o ”contraofensivă pe toată linia frontului” în Karabah, pentru a ”pune capăt unor activităţi militare ale forţelor armate ale Armeniei”.
VICTIME CIVILE ŞI MILITARE
”Morţi şi răniţi au fost raportate în rândul civililor şi militarilor”, a adăugat preşedinţia azeră, în timp ce mediatorul public din Karabah a anunţat că există ”victime civile”.
Niciun bilanţ nu a fost prezentat, iar Ministerul Apărării din Karabah a anunţatcă a provocat ”pierderi grele” adversarului.
Azerbaidjanul a anunţat anterior că unul dintre elicoptere sale a fost doborât, dar că echipajul este teafăr. El afirmă că a distrus 12 baterii antiaeriene.
”În această (duminică) dimineaţa, devreme, partea azeră a lansat bombardamente (...). Noi îndemnăm populaţia să se adăpostească”, a anunţat un purtător de cuvânt al preşedinţiei separatiste pe Facebook.
Nagorno Karabah este o regiune din Azerbaidjan, cu populaţie majoritar armeană şi susţinută de către Armenia.
30 DE ANI DE RĂZBOI
Ea a fost teatrul unu irăzboi, la începutul anilor '90, soldat cu 30.000 de morţi, iar de atunci autorităţile azere vor să preia controlul asupra acesteia - cu forţa dacă este necesar. Negocieri de pace se află în impas de mulţi ani.
Confruntări armate au loc cu regularitate între separatişti şi azeri, dar şi între Erevan şi Baku.
În 2016, ciocniri grave aproape că au degenerat într-un război în Karabah, iar confruntări sângeroase au avut loc în iulie 2020 între armeni şi azeri la frontiera de nord.
Cele două tabere obişnuiesc să se acuze reciproc de această intensificare a violenţei.
Preşedintele Aliev a ameninţat vineri Armenia cu represalii, din cauza ”comportamentului agresiv” al acesteia şi a acuzat Erevanul că ”face să eşueze înadins negocierile” de pace cu privire la Karabah.
El a apreciat că Armenia pregăteşe ”zeci de mii de oameni” pentru a ataca Azerbaidjanul.
Baku a profitat de rezervele sale imese de petrol pentru a cheltui fără să ţină socoteala în vederea înarmării. Azerbaidjanul poate conta, de asemenea, pe susţinerea preşedintelui rurc, care consideră Armenia drept o ameninţare la stabilitatea Caucazului.
Armenia, mult mai săracă, este în schimb mai apropiată Rusiei, care dispune de o bază militară pe teritoriul armean. Erevanul face parte dintr-o alianţă politico-militară condusă de Moscova - Organizaţia Tratatului Securităţii Colective (OTSC).
Kremlinul, care se poziţionează ca arbitru regional, livrează armament ambelor ţări.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
