Armenia a acuzat Azerbaidjanul la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de ”încheierea epurării etnice” în fosta regiune separatistă azeră Nagorno Karabah, dar se declară hotărâtă să caute pacea cu vecinul său din Caucaz, relatează AFP.
Cele două ţări îşi expun săptămâna aceasta la CIJ, la Haga, vechiul diferend cu privire la o ”purificare etnică”, în contextul în care tensiuni militare se intensifică, în urma războiului de anul trecut în această zonă muntoasă contestată cucerită de Baku şi golită de populaţie.
Armenia şi Azerbaidjanul au purtat două războaie, la începutul anilor '90 şi în 2000, după care forţele azere au cucerit în septembrie Nagorno Karabah şi au preluat controlul total în urma unei ofensive-fulger care a pus capăt unui regim separatist armean vechi de 30 de ani în enclava separatistă azeră.
Tensiunile au rămas puternice după operaţiunea azeră, care a condus la un exod în Armenia a celei mai mari părţi a populaţiei enclavei, în total peste 100.000 de oameni.
”După ce a ameninţat să o facă timp de ani de zile, Azerbaidjanul şi-a încheiat epurarea etnică a regiunii”, a acuzat marţi, în faţa judecătorilor CIJ, reprezentantul Guvernului armean, Yeghishe Kirakosyan.
Baku ”o consolidează acum prin ştergerea sistematică a oricăror urme a prezenţei etnicilor armeni, inclusiv a patrimoniului cultural şi religios armean”, a denunţat el.
DUPLICITATE
Aproximativ 200 de armeni sunt în continuare daţi dispăruţi, a declarat Yeghishe Kirakosyan, în urma exodului care a provocat haos pe ruta de acces în Culoarul Lachin care leagă Armenia de regiunea separatistă.
Baku a negat viguros acuzaţiile de ”epurare etnică” şi a subliniat că armenii sunt liberi să se întoarcă, atât timp cât acceptă să trăiască sub dominaţie azeră.
”Încă de la început, Armenia avea ca obiectiv să înceapă această procedură la Curte şi să se folosească de această procedură pentru a purta o campanie mediatică publică împotriva Azerbaidjanului”, a declarat luni în faţa magistraţilor CIJ reprezentantul Guvernului azer, Elnur Mammadov.
Bătălia juridică de la CIJ datează din septembrie 2021, când fiecare parte a intentat acţiuni în justiţie împotriva celeilalte.
Ele se acuză reciproc de ”epurare etincă” şi încălcarea Convenţiei internaţionale a eliminării tuturor formelor de discriminare rasială (CERD).
Luni, Azerbaidjanul a cerut CIJ să respingă cazul Armeniei, argumentând că Curtea nu este competentă.
Invasion, ethnic cleansing & occupation of #Azerbaijan’s territories by Armenia were driven by racist ideology ‘Tseghakron’, espousing the notion of a superior Armenian ‘Aryan’ race. - Deputy FM @ElnurIMammadov at @CIJ_ICJ pic.twitter.com/ju8FbcKFir
— Nasimi Aghayev (@NasimiAghayev) April 15, 2024
CIJ, care se pronunţă în diferende între state, a emis ordonanţe de urgenţă în decembrie 2021 prin care cerea părţilor să prevină încitarea la ură rasială şi promovarea acesteia.
Însă în pofida faptului că ordonanţele CIJ au caracter constrângător, Curtea nu dispune de niciun mecanism de aplicare, iar tensiunile au crescut, culminând cu ofensiva-fulger a Azerbaidjanului în septembrie.
Yeghishe Kirakosyan le-a spus judecătorilor că Baku ”califică tot mai mult revendicările Armeniei în domeniul drepturilor omului drept o sfidare a suveranităţii sau integrităţii teritoriale a Azerbaidjanului”.
”Azerbaidjanul se înşală profund. Armenia nu are nicio revendicare asupra teritoriului azer şi este hotărâtă totodată să stabilească condiţiile unei păci veritabile şi durabile”, a declarat el.
Conflictul a afectat relaţiile Rusiei cu Armenia. Erevanul acuză Moscova că nu a făcut suficiente eforturi pentru a-l ajuta atunci când a fost atacat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
