Eurofil convins, noul preşedinte francez Emmanuel Macron pledează pentru o cooperare mai aprofundată în UE, dar realităţile de pe scena politică externă este posibil să îi submineze ambiţiile şi obiectivele, spun diplomaţi de la Paris citaţi de Reuters.
Când Emmanuel Macron a defilat pe Champs-Elysees, într-un jeep militar, după învestirea sa în funcţie, cel mai tânăr preşedinte francez de după război a transmis mesajul că, în timpul mandatului său, Parisul va fi ferm şi hotărât în diplomaţie.
Însă, deşi faptul că a ales un vehicul militar şi nu o limuzină a reprezentat o îndepărtare de tradiţie, baza politicii externe a liderului de 39 de ani ar putea fi, de fapt, continuitatea, scrie Reuters.
Nou-venit în diplomaţia internaţională, Macron a preluat controlul unei puteri nucleare cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, în condiţiile în care crizele din Siria, Libia şi Coreea de Nord persistă.
Politica sa externă se va concentra, însă, pe Europa, cred analiştii.
Un susţinător al unei integrări europene mai strânse, Macron pledează pentru Europa „cu mai multe viteze”, o idee care se bucură de un suport tot mai mare în Germania şi în alte state membre UE, după ce Marea Britanie a votat pentru ieşirea din blocul comunitar.
În trecut, Franţa a fost privită de multe ori de aliaţii săi drept o putere intransigentă, care acţionează singură, în urma intervenţiilor din zone Orientul Mijlociu şi Africa. Macron vrea, însă, o cooperare mai strânsă în domeniul securităţii în Europa.
Cu toate acestea, ar putea să fie greu să iasă din tiparul predecesorilor său, Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy.
“Ştim că în lumea în care trăim nu preşedintele este cel care impune politica externă, ci politica externă i se impune preşedintelui”, a explicat un consilier al liderului de la Elysee, Francois Heisnourg, preşedinte al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice.
Macron a mers la Berlin în prima sa zi în funcţie, luni, pentru discuţii cu şefa Guvernului german, Angela Merkel, privind relaţia franco-germană şi proiectul european care se confruntă cu probleme.
El şi-a exprimat speranţa că Franţa şi Germania vor trasa, în câteva săptămâni, o foaie de drum pentru o integrare UE mai mare şi a declarat că reforma tratatelor blocului comunitar nu va mai fi percepută drept tabu în Franţa.
În cursul săptămânii acesteia, Macron va vizita mii de militari francezi care luptă împotriva militanţilor islamişti din vestul Africii, la trei ani după ce au fost desfăşuraţi în Mali.
Luna aceasta, el se va întâlni cu preşedintele american Donald Trump şi va participa la summiturile NATO şi G7 de la Bruxelles, respectiv din Sicilia.
În aceste condiţii, o schimbare a diplomaţiei franceze pare puţin probabilă, a declarat o sursă din Ministerul de Externe de la Paris.
„Nu cred că va fi o schimbare majoră faţă de trecut”, a spus diplomatul pentru Reuters. „Toate subiectele principale vor avea continuitate”, a adăugat el.
O COOPERARE EUROPEANĂ MAI PROFUNDĂ
Macron vrea să fie judecat în Europa, spune Heisbourg. Din vârful său de lace diplomatic face parte eurofilul cu experienţă Philippe Etienne, care tocmai şi-a încheiat trei ani ca ambasador în Germania şi care vorbeşte fluent rusa.
Între timp, apropiaţii lui Macron spun că, pe ministrul de Externe, ar putea nominalize un ministru pentru Afaceri Europene influent.
Dorinţa lui Macron pentru o cooperare europeană mai profundă îl diferenţiază de predecesorii săi, Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy, ai căror şefi ai diplomaţiei îi ironizau adesea, în privat, pe omologii lor de la Bruxelles.
„Macron intenţionează să scoată Europa din rutină”, a spus Eylvie Goulard, un europarlamentar francez, favorită pentru un rol ministerial important.
Diplomaţii spun că Macron va exercita presiuni pentru o poziţie UE comună în domenii ce variază de la criza migraţiei la războiul civil din Siria şi de la preşedintele american Donald Trump la liderul rus Vladimir Putin.
“Luaţi Rusia, de exemplu. Dincolo de acordul asupra sancţiunilor, toată lumea vede lucrurile diferit”, a spus un diplomat.
„O reală poziţie comună a UE în ceea ce îl priveşte pe Trump este, de asemenea, cheie, pentru că această relaţie defineşte atât de multe politici, de la comerţ la terorism sau Siria”, a adăugat el.
Deşi Macron va rămâne un aliat de încredere al Washingtonului, nu va fi atât de apropiat de Casa Albă ca Sarkozy sau Hollande.
„Nu vom primi ordine nici de la Washington, nici de la Moscova, nici din altă parte”, a explicat o sursă apropiată preşedintelui. Franţa susţine majoritatea operaţiunilor militare europene din străinătate.
Macron a promis să crească cheltuielile militare ale Franţei pentru a îndeplini angajamentul NATO de 2% din PIB.
De asemenea, el a promis că Parisul nu va ceda în lupta împotriva militanţilor islamişti şi a semnalat că va decide în privinţa intervenţiilor militare în funcţie de fiecare caz. De asemenea, vrea să facă mai mult să ajute naţiunile sărace să se dezvolte, au explicat diplomaţii.
“Macron nu va fi satisfăcut numai cu bombardarea teroriştilor, fără să urmeze o politică mai amplă de susţinere a acelor ţări. Aceasta va fi o schimbare faţă de acum”, a explicat un alt diplomat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
