Doi dintre atentatorii sinucigaşi de la Bruxelles sunt fraţi, iar anchetatori şi experţi în antiterorism se întreabă de ce atât de mulţi terorişti sunt rude apropiate. Jurnaliştii de la New York Times au încercat să găsească explicaţii.
Faptul că doi dintre atentatorii sinucigaşi de la Bruxelles sunt fraţi îi pune pe anchetatori şi pe experţii în antiterorism în faţa unei întrebări: De ce atât de mulţi terorişti sunt fraţi? O analiză a jurnaliştilor de la New York Times a încercat să răspundă acestei întrebări.
Cei doi atacatori de la Bruxelles completează o listă de fraţi sinucigaşi, responsabili sau implicaţi în majoritatea atentatelor de proporţii din ultimii ani. O listă de pe care nu lipseşte cel mai sângeros atac comis vreodată pe teritoriul american, cel de la Turnurile Gemene şi de la Pentagon, din 11 septemnrie 2001. Trei dintre cei 19 sinucigaşi islamişti care au deturnat avioane pentru a le folosi pe post de încărcături explozive erau fraţi de origine saudită.
Pe listă apar şi fraţii Tsarnaev, Dzhokhar şi Tamerlan, implicaţi în atentatele cu bombă de la maratonul din Boston, din 2013.
Cum explică experţii consultaţi de News York Times acest mod de a acţiona? O variantă ar fi că fraţii sunt recruţii ideali pentru că, de regulă, se radicalizeaza împreună sau unul de la altul.
Cel mai probabil, sunt expuşi aceloraşi mesaje radicale şi poate chiar au dezbateri despre cum le-ar putea pune în practică", este de părere Audrey Kurth Cronin, profesor la George Mason University, citat de New York Times. “În plus, te poţi baza pe un membru al familiei atunci când pui la cale un complot. E şi o chestiune de securitate şi încredere"
Un astfel de exemplu au oferit, în Europa, fraţii Chérif şi Saïd Kouachi. Cei doi au şocat Franţa şi întreaga lume după ce, în ianuarie 2015, au executat cu sânge rece 12 oameni în redacţia publicaţiei Charlie Hebdo iar apoi un poliţist, în plină stradă, Imaginile au arătat tocmai cât de bine s-au coordonat cei doi şi s-au protejat unul pe altul.
Pe de altă parte, echipele de fraţi complică foarte mult şi munca celor care sunt pe urmele teroriştilor.
"Tehnicile clasice se bazează pe interceptarea comunicaţiilor şi eventuale interacţiuni între atacatori şi comandaţii sau structurile lor de conducere", spune John Cohen, specialist în antiterorism. Cum fraţii sau rudele locuiesc, de regulă, în acelaşi spaţiu, astfel de tehnici sunt inutile, pentru că ei pot comunica fără a folosi telefoane sau calculatoare.
Alţi experţi, precum Mia Bloom, susţin că deseori fraţii kamikaze sunt trimişi să execute misiuni în locuri diferite, cum a fost cazul lui Salah şi Ibrahim Abdeslam, în atentatele de la Paris.
Motivul pentru care nu sunt trimişi în acelaşi loc este teama că s-ar putea influenţa unul pe altul să renunţe la misiunea sinucigaşă, tocmai din dragoste frăţească. În schimb, dacă acţionează în locaţii diferite, se motivează să ducă la bun sfârşit misiunea, pentru a nu-şi dezamăgi fratele”, a mai afirmat expertul american.
Un caz cu totul special este chiar recentul atac de la Bruxelles, de marţi. Cei doi fraţi care s-au aruncat în aer la aeroport şi în staţia de metrou, Ibrahim şi Khalid Bakraoui, se pare că aveau legături cu atacurile de la Paris, din noiembrie anul trecut, şi cu Salah Abdeslam, considerat drept creierul operaţiunii.
Un studiu recent, citat de jurnaliştii de la The News York Times, arată că aproape 30 la sută dintre membrii grupărilor teroriste au legături de familie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
