Moldova organizează duminică alegeri parlamentare cu miză mare, care ar putea determina soarta candidaturii sale la aderarea la Uniunea Europeană, pe fondul a ceea ce oficialii au descris ca fiind o campanie subversivă a Rusiei pentru a influenţa votul şi a sabota orientarea prooccidentală, scrie Reuters.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Ţara cu 2,4 milioane de locuitori s-a confruntat cu multiple crize de la invazia Rusiei în vecina Ucraină, în 2022, care au pus la încercare guvernul pro-european. Acesta consideră că aderarea la blocul celor 27 de membri este esenţială pentru a se elibera din orbita Moscovei.
Sondajele recente sugerează că Partidul Acţiunii şi Solidarităţii (PAS), pro-european, aflat la putere, ar putea avea dificultăţi în a-şi menţine majoritatea şi ar trebui să caute o coaliţie cu alte partide în legislativul cu 101 de locuri.
Forţele de opoziţie, precum Blocul Patriotic, pro-rus, şi alianţa Alternativa, pro-europeană cu numele, curtează alegătorii deranjaţi de preţurile ridicate, reformele lente şi scepticismul faţă de relaţiile mai strânse cu Europa.
Moscova neagă amestecul în afacerile Moldovei şi afirmă că Chişinăul alimentează sentimentele anti-ruseşti în scopuri politice.
UN GUVERN DE COALIŢIE AR PUTEA COMPLICA INTEGRAREA EUROPEANĂ
Orice coaliţie ar complica probabil eforturile preşedintei Maia Sandu de a aduce Moldova în UE până în 2030, ceea ce ar necesita o muncă legislativă asiduă. Referendumul din 2024 privind aderarea la UE a obţinut doar o majoritate de 50%.
„Dacă vom avea o coaliţie, putem uita de o integrare europeană rapidă, având în vedere opţiunile de parteneri”, a declarat un fost funcţionar de rang înalt, sub acoperirea anonimatului.
Bruxelles-ul a susţinut-o în mod vocal pe Maia Sandu şi consideră că o Moldovă pro-europeană, care a depus cererea de aderare la UE în 2022 alături de Ucraina, este esenţială pentru a elimina influenţa Rusiei pe flancul său estic. În august, liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei au vizitat Chişinăul pentru a sublinia sprijinul lor pentru candidatura Moldovei la UE.
MAIA SANDU: „VIITORUL EUROPEAN ESTE ÎN PERICOL”
Moldova are o majoritate vorbitoare de limba română şi o minoritate numeroasă vorbitoare de limba rusă, iar puterea politică a alternat de zeci de ani între grupurile pro-ruse şi pro-europene. Trupele ruse sunt staţionate într-o regiune separatistă care s-a desprins de sub controlul Chişinăului într-un război scurt la începutul anilor 1990.
Preşedinta Sandu a descris votul ca fiind cea mai importantă alegere din istoria Moldovei. Adresându-se naţiunii luni, ea a spus că Rusia cheltuieşte sute de milioane de euro pentru a influenţa votul şi recrutează sute de oameni pentru a stârni dezordine. „Astăzi, cu cea mai mare seriozitate, vă spun: suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi viitorul european al ţării noastre sunt în pericol”, a spus ea.
Poliţia din Moldova a intensificat în ultimele săptămâni anchetele privind finanţarea ilegală a partidelor. Luni, forţele de securitate au arestat 74 de persoane în cadrul unor raiduri ample, în legătură cu presupuse eforturi susţinute de Rusia de a stârni tulburări. Oficialii au declarat că serviciile secrete ruseşti instruiau cetăţeni moldoveni în Serbia cu privire la tactici de protest, iar Belgradul a anunţat vineri că a reţinut două persoane în acest dosar.
Copreşedintele Blocului Patriotic, Igor Dodon, fost preşedinte al ţării, a declarat că unii membri ai alianţei sale au fost vizaţi de raiduri. „Regimul criminal PAS încearcă să ne intimideze, să sperie oamenii şi să ne reducă la tăcere”, a declarat Dodon într-un comunicat.
Comisia Electorală Centrală a anunţat vineri, în ultima zi de campanie, că exclude din competiţia electorală partidul „Inima Moldovei”, care face parte din Blocul Patriotic şi este condus de fosta guvernatoare a Găgăuziei Irina Vlah. Hotărârea vine în urma unei decizii a justiţiei şi este întemeiată pe suspiciuni de finanţare ilegală.
Luna trecută, oligarhul fugar Ilan Şor, sancţionat de Statele Unite şi UE ca presupus agent rus, a oferit în mod deschis moldovenilor plăţi lunare de 3.000 de dolari pentru a se alătura unor proteste antiguvernamentale. Tot vineri, Comisia Electorală Centrală a exclus din cursă partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, suspectată a fi o apropiată a lui Ilan Şor.
PROBLEME INTERNE
Alegătorii se vor prezenta la urne după ani de criză economică, cauzată în mare parte de războiul din Ucraina şi de criza energetică provocată de reducerea livrărilor de gaze naturale din Rusia.
Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, şi-a acoperit cea mai mare parte a necesarului de energie prin importuri mai scumpe din România vecină. Deşi a scăzut de la două cifre în 2022, inflaţia se situează în continuare în jurul valorii de 7%. Mulţi alegători sunt nemulţumiţi şi nu văd, în viaţa de zi cu zi, beneficiile aderării la UE.
Între timp, corupţia persistă, iar reformele în domenii cheie, cum ar fi sistemul judiciar, au avansat lent.
PAS a ajuns la putere după o victorie zdrobitoare în alegerile din 2021, pe baza promisiunii de a îmbunătăţi guvernanţa şi de a combate corupţia. Însă nemulţumirile economice şi deficienţele guvernului au fost exploatate de propaganda pro-rusă care vizează diverse segmente ale electoratului, a declarat Eugen Muravschi, cercetător la think-tank-ul WatchDog.MD din Chişinău. „Obiectivul principal este mobilizarea alegătorilor pro-ruşi, demotivarea şi demobilizarea alegătorilor pro-europeni şi crearea de confuzie în rândul alegătorilor indecişi”, a explicat el.
DIASPORA, CU UN CUVÂNT GREU DE SPUS
Diaspora numeroasă a ţării va avea însă un impact asupra rezultatului: alegătorii din străinătate nu sunt reflectaţi în datele sondajelor, dar de obicei susţin partidele pro-europene. Totuşi, inclusiv pe ei i-ar fi vizat operaţiunile de propagandă şi dezinformare desfăşurate de Moscova.
Comisia Electorală a decis organizarea a 301 secţii de vot în străinătate, în 41 de ţări, pentru alegerile parlamentare. Dintre acestea, numai două sunt în Rusia, fapt criticat de Moscova. Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi România sunt ţările cu cele mai multe secţii de vot deschise pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Cele mai multe secţii de vot sunt în Italia - 75. În România vor fi deschise 23 de secţii de vot în 14 oraşe mari.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
