Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au făcut joi 37 de percheziţii domiciliare în două cauze vizând modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale, infracţiunile fiind de constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forme de participaţie. Vizat este un grup infracţional format din 7 xcetăţeni ucraineni, majoritatea cu rezidenţă în România, ajutaţi de avocaţi din Baroul Bucureăti şi de notari şi traducători. Numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat. În paralel, a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici. În urma investigaţiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracţional organizat, 5 suspecţi care au calitatea de avocaţi în Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 şi alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale.
”Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au efectuat în cursul zilei de astăzi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziţii domiciliare în două cauze vizând săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participaţie. Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate”, anunţă joi Parchetul ICCJ.
Conform art. 11 din Legea 21/1991privind cetăţenia română (în forma în vigoare la data faptelor) „persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).”.
”Cu alte cuvinte au vocaţie descendenţii până la gradul al III-lea ai foştilor cetăţeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componenţa statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuţi, o parte din regiunea Odessa din Ucraina - Cetatea Albă, Chilia, Izmail, etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (cu sediul în mun. Bucureşti) şi se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române, întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea 21/1991, pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie”, subliniază Parchetul.
Probele administrate în cauză relevă existenţa unui grup infracţional organizat constituit în anul 2022 de 7 cetăţeni ucraineni, majoritate rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul Bucureşti, traducători şi/sau notari publici.
”Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români. Au existat situaţii când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti”, informează Parchetul.
Conform sursei citate, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat.
Ulterior obţinerii cetăţeniei române solicitanţii obţin acte de identitate româneşti, în special paşaportul ce atestă astfel fraudulos că sunt cetăţeni UE.
Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este o procedură de durată – verificările durează de regulă mai mult de 2 ani – şi se termină în caz pozitiv cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie - care pot fi emise şi de reprezentanţele diplomatice ale statului român din statul unde solicitantul are domiciliul - care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă (certificate de naştere) şi, ulterior, acte de identitate (în special paşapoarte) româneşti.
”Acest aspect, combinat cu managementul defectuos şi lipsa pregătirii profesionale a funcţionarilor publici, pe alocuri, dar şi reaua-credinţă în exercitarea atribuţiilor, a dus la acapararea şi posibil considerat colaps al sistemului de primire şi soluţionare a cererilor. Acest colaps a permis identificarea şi exploatarea unor vulnerabilităţi de ordin uman, legislativ şi organizaţional, de către persoanele interesate să obţină aceste acte de stare civilă. Premisa obţinerii acestora constă în obţinerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidenţă fiscală, ajutoare sociale de stat (alocaţii şi indemnizaţii), dar şi juridice, obţinând posibilitatea de liberă circulaţie în interiorul Uniunii Europene, dar şi în ţări la care România a aderat privind tratate bilaterale de cooperare şi liberă circulaţie. Au fost identificate până în prezent cel puţin 89 de certificate de cetăţenie false care au fost depuse la Primăria Sector 6 – Serviciul Stare Civilă. Ulterior “transcrierii” actului de naştere beneficiarii au obţinut acte de identitate (în special paşaportul românesc) la structurile de evidenţa populaţiei competente de pe raza teritorială a mun. Bucureşti, judeţele Ilfov sau Suceava unde şi-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal”, menţionează Parchetul.
Analiza înscrisurilor depuse relevă că de cele mai multe ori solicitantul nici nu figura intrat legal pe teritoriul national. Au fost aplicate ştampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în ţară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite faţă de evidenţele informatizate: Bucureşti H.C., Albiţa, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II şi Ruse. Totodată, prin comparaţiile făcute de organele de urmărire penală între înscrisurile depuse, s-a constatat faptul că o parte din cereri au fost completate de cetăţeni români, aşa-zişi mandatari, solicitantul nefiind fizic prezent.
”Cu toate acestea, şase funcţionare din cadrul Primăriei Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă au înscris în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului, rubricile aferente acestuia conţinând datele de stare civilă şi identificare ale persoanei străine. Mai mult, în cazul a 3 funcţionare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6 au fost emise acte de naştere fără a exista la dosarul de transcriere certificatul de cetăţenie. Un număr de 8 funcţionari au atestat în mod fals în documentul oficial faptul că au primit cererea şi documentele solicitantului, rubricile aferente acestuia conţinând datele de stare civilă şi identificare ale persoanei străine, rezultând în mod nereal faptul că solicitantul ar fi fost prezent”, mai arată Parchetul.
Supravegherea tehnică autorizată în cauză a permis şi descoperirea unei surse de informaţii pentru persoanele cercetate în prezenta cauză, un funcţionar public din cadrul SPCEP Buftea care, uzând de accesele informaţionale de care beneficiază în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu, a furnizat date condienţiale la îndemnul ori rugămintea unui mandatar (persoană care figurează în 50 de dosare depuse la Serviciul Stare Civilă Sector 6, în care au fost utilizate acte de cetăţenie false, toate pe numele unor persoane originare din Federaţia Rusă).
Din cercetări rezultă de asemenea că diferite persoane au sprijinit străinii în vederea depunerii documentului falsificat la Serviciul Stării Civile Sector 6, prin efectuarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6.
În urma investigaţiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracţional organizat, 5 suspecţi care au calitatea de avocaţi în Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 şi alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
