Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, care reuneşte Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Administraţia Fluviala a Dunării de Jos Galaţi, Administraţia Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica şi mediul universitar (Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti), cu sprijinul MAI, DSU şi al specialiştilor din MapN, a analizat în teren mai multe soluţii pentru a apăra cota Dunării la priza de răcire a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă. Dragarea este intervenţia care se poate executa imediat şi care creează condiţiile, dar nu certitudinea, că apa de la bifurcaţia Bala, azi repartizată 85% spre braţul Bala, 15% spre Dunărea veche să poată fi echilibrată. În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate şi ancorate barje şi urmează să fie construit un dig scurt de piatră. De asemenea, în zona Canalului Dunăre Marea-Neagră se pot lua în calcul măsuri care să conserve apa necesară centralei şi prin pompaj să suplimenteze debitul necesar.
"Aceste soluţii vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condiţiile în care cotele Dunării se află la un minim istoric de când se fac măsurători specifice. Comitetul funcţionează 30 de zile şi va prezenta un raport final cu soluţiile tehnice, calendarul de implementare şi sursele de finanţare, în jurul datei de 13 septembrie 2026", anunţă Executivul într-un comunicat oficial.
Potrivit Guvernului, dragarea este intervenţia care se poate executa imediat şi care creează condiţiile, nu certitudinea, că apa de la bifurcaţia Bala (Dunărea veche şi braţul Bala), azi repartizată 85% spre braţul Bala, 15% spre Dunărea veche să poată fi echilibrată. Dragarea unor canale de 30 de m lăţime cu adâncimi de minim 2 m va crea condiţii propice pentru ca un volum de apă mai mare să ajungă pe Dunărea veche, implicit spre Cernavodă. Acest lucru are un impact indirect pozitiv deoarece un volum mai mare şi o viteză mai mare vor reduce sau menţine nivelul de aluviuni de pe acest nou canal.
"Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic. De asemenea, nivelul scăzut al apelor face ca eventualele utilaje disponibile în Constanţa sau în alte zone ale Dunării să nu poată fi mobilizate pe braţul vechi al Dunării", spune Executivul.
Zonele de interes sunt:
• Bifurcaţie Dunăre canal CNE
• Amonte canal CNE cu prioritate la KM: - km 305-306, km 308,5 km 312,5 - 315, km 322, km 327, km 342,5 (zona Bala)
Executivul mai arată că, în apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate şi ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal, pe malul stâng al fluviului. Barjele sunt dispuse astfel încât să producă un efect de deviere a curentului cât mai puternic către şenalul navigabil şi către zona prizei de apă a centralei şi a Canalului Dunăre-Marea Neagră.
"Testul are rolul de a verifica în teren efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare - o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configuraţia poate fi ajustată sau retrasă oricând - este o intervenţie complet reversibilă. La debitele foarte scăzute de acum, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii şi protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării - un efect care se construieşte în timp - şi nu ridicarea imediată a nivelului apei", se menţionează în comunicatul oficial.
La Cernavodă, în aval de pod, urmează să fie construit un dig scurt de piatră, numit epiu, care porneşte de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri şi va fi vizibil deasupra apei.
"Rolul lui este acela de a împinge apa către partea adâncă a fluviului - exact acolo unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră şi priza de apă a centralei nucleare. În plus, ajută zonele dragate să nu se umple la loc cu nisip şi, în timp, contribuie la formarea unei albii mai adânci şi mai stabile", explică Guvernul.
De asemenea, în zona Canalului Dunăre Marea-Neagră mai exact a canalului de aducţiune către bazinul de stocare al centralei se pot lua în calcul măsuri care să conserve apa necesară centralei şi prin pompaj să suplimenteze debitul necesar procesului de răcire, chiar şi în condiţiile în care nivelul apei de pe Dunărea veche va mai scădea.
"Această soluţie presupune instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Soluţia ar asigura un nivel mic dar suficient pentru ca răcirea reactoarelor şi depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum. Amplasarea se execută rapid (maxim 1 zi) şi completate de pompe amplasate pe barjă sau pontoane plutitoare asigură nivelul şi debitul necesar centralei. Amplasarea acestora se va face pe canalul de aducţiune / priză racordat la Dunăre şi în spre est la canalul Dunăre Marea Neagră. În situaţii critice apa din canalul Dunăre Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul", mai afirmă Guvernul.
Pe lângă aceste măsuri CNE Cernavodă are în rezervă echipamente (pompe, generatoare de mare putere şi instalaţii de răcire a apei) care pot asigura răcirea în condiţii optime a reactoarelor şi depozitelor de combustibil uzat chiar şi în condiţiile în care cu tot cu soluţia de baraj pe canalul de aducţiune debitul apei nu este suficient.
"În acest scenariu, nivelul apei pe Dunăre în zona Cernavodă ar fi de 1,05 m. În acest scenariu răcirea se va face în circuit închis cu aport de apă demineralizată rezultat din echipamentul de tratare al centralei care s-ar alimenta din puţuri subterane completate, dacă e cazul, de apă demineralizată stocată în depozite suplimentare în zona centralei (cisterne auto, pe cale ferată, sau autospeciale de stingere incendiu). CNE Cernavodă asigură echipamentele necesare şi planificarea pentru un astfel de scenariu. Toate instituţiile contribuie la asigurarea de echipamente logistice pentru a menţine răcirea", arată comunicatul.
Potrivit Guvernului, nivelul Dunării din această perioadă este cel mai mic debit din istoria documentată.
Documentaţiile tehnice ale instituţiilor cu responsabilitate în supravegherea, amenajarea sau navigarea cursului Dunării prevăd cel mai prost scenariu al cotelor Dunării la intrarea în ţară (Baziaş) la cota 2.000 m³/s, cota de azi fiind în zona 1.300 m³/s. Cota medie anuală din luna august este de 3.900 m³/s. Debitul mediu anual la intrarea în ţară (Baziaş) este de 5.500 m³/s; Este important de notat în acest context că este dificil de anticipat hidraulica fluviului la cote extrem de scăzute, în condiţiile celui mai scăzut debit din prezent, mai spune Guvernul.
"Există posibilitatea ca, în condiţiile hidrologice date, unele dintre soluţii - de lucrări de dragaj sau construcţie epiu recomandate şi implementate - să nu genereze efectul dorit - acesta este motivul pentru care fiecare măsură este testată etapizat, măsurată şi, acolo unde este cazul, oprită sau înlocuită, iar soluţiile de rezervă sunt pregătite din timp. Vom continua să informăm periodic asupra nivelurilor înregistrate, a stadiului lucrărilor şi a rezultatelor măsurătorilor", anunţă Executivul.
Medikatv.ro
