Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a afirmat, în legătură cu drona prăbuşită la Galaţi, că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă şi a adăugat că situaţia este sub control şi nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ci cu efectele unui conflict desfăşurat în apropierea frontierei.
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian ale Armatei Române au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră, o situaţie complexă în care au fost implicate 50 de drone.
"Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră, o situaţie deosebit de complexă în această noapte, în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întrebuinţare unică. Atacul a început în jurul orelor 21:15 şi a durat până în jurul orei 2.20 de minute, vizând porturile Reni, Orlivka, Chilia şi Vylkove. În timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situaţii, inclusiv alertarea şi decolarea aeronavelor aflate în serviciu de luptă poliţie aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Feteşti şi o aeronavă IAR 330 Puma SOCAT", a afirmat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
El a precizat că piloţii au fost autorizaţi să angajeze ţinta aeriană.
"Piloţii aeronavelor au fost autorizaţi să angajeze ţinta aeriană în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galaţi a fost descoperită la ora 1.46, la 19 kilometri est Reni. A intrat în spaţiul aerian al României la ora 1.52. A fost pierdută de pe radar la ora 1.56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spaţiul aerian naţional. Decizia de angajare a unei ţinte aeriene se bazează pe informaţii confirmate şi pe o evaluare permanentă a situaţiei operaţionale din zonă", a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
El a afirmat că decizia de angajare sau nu a unei drone ostile în spaţiul aerian naţional este fundamentată după un calcul al riscurilor.
"În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare a ameninţării aeriene şi luarea unei decizii de angajare şi de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spaţiul aerian naţional este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii. În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care în acel moment nu aveam informaţii dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înşelare", a mai transmis locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
El a menţionat că în cazul dronei de la Galaţi nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă.
"Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă. Vreau să transmit foarte clar faptul pe această cale că situaţia este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei noastre, din nefericire, cu consecinţe directe asupra populaţiei din zonă", a mai declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
Medikatv.ro
