Un film biografic dedicat preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, aşteptat de multă vreme de susţinătorii lui, va fi lansat în cinematografele din Turcia pe 3 martie, cu doar câteva săptămâni înainte de un referendum important, ce vizează o reformă constituţională concepută pentru a spori prerogativele oficiale ale şefului statului, informează AFP.com.
Intitulat ”Reis” (”Şeful”), filmul, prima operă cinematografică de ficţiune despre viaţa preşedintelui Erdogan, prezintă parcursul acestuia, de la copilăria petrecută în cartierul muncitoresc Kasimpasa de pe ţărmul Cornului de Aur, un golf din Istanbul, şi până la mandatul său de primar al metropolei din perioada 1994-1998.
Lansarea filmului este programată pe 3 martie, cu şase săptămâni înainte de referendumul de pe 16 aprilie despre o reformă constituţională controversată, ce vizează ”prezidenţializarea” statului turc, fapt care ar spori considerabil puterile lui Erdogan.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Preşedintele turc şi soţia lui, Emine Erdogan, sunt interpretaţi pe marele ecran de actorii Reha Beyoglu şi Özlem Balci, în timp ce rolul copilului Erdogan va fi jucat de Batuhan Isik Gürel.
Scenariştii au încercat să reproducă pe ecran tonul înflăcărat al preşedintelui Erdogan, renumit pentru calităţile sale de tribun. ”O persoană nu moare decât o dată, iar dacă va trebui să murim, atunci vom muri ca nişte bărbaţi adevăraţi!”, spune personajul principal într-o scenă din trailerul acestui film.
Într-un interviu acordat postului Kanal D în această săptămână, Reha Beyoglu a spus că este ”mândru” de faptul că preşedintele i-a mărturisit, după ce a vizionat pelicula, că s-a recunoscut în interpretarea sa.
Însă care este semnificaţia titlului filmului? ”«Reis» este porecla lui”, a explicat pentru AFP regizorul filmului, Hudaverdi Yavuz. ”Prietenii lui din copilărie şi apropiaţii lui îi spun astfel. După ce a devenit primarul Istanbulului, oamenii au început să îl numească în mod automat astfel”.
Potrivit presei turce, filmul ”Reis” va fi difuzat şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie.
Propagandă?
Preşedintele Erdogan, cel mai carismatic politician turc de după Mustafa Kemal, fondatorul Republicii Turce în 1923, a devenit în 2014 primul preşedinte turc ales prin vot universal direct.
Lansarea acestui film exact înainte de referendum, în condiţiile în care lansarea era prevăzută iniţial pentru martie 2016, a ridicat numeroase semne de întrebare.
”Acest film ne aparţine în totalitate. Nu este propagandă”, se apără regizorul peliculei, afirmând că nu a existat niciun fel de intervenţie şi de presiune asupra echipei de producţie.
”Filmul meu poate să aibă o utilitate politică pentru unii sau să reprezinte o constrângere pentru alţii, dar acest fapt nu mă interesează”, a adăugat el.
Regizorul Hudaverdi Yavuz, care a lucrat în trecut pentru postul public de televiziune din Turcia, TRT, a mai spus că nu a avut nevoie de permisiunea preşedintelui pentru a face acest film.
Unul dintre momentele-cheie ale peliculei este rechizitoriul încarcerării lui Erdogan, care a fost condamnat la închisoare pentru patru luni în 1999, după ce a recitat în public un poem religios, considerat ”o incitare la ură” de către judecători, pe vremea când era primar al oraşului Istanbul.
Pentru susţinătorii partidului AKP, aflat la putere, acel episod a rămas unul dintre simbolurile tratamentului nedrept la care sunt supuşi turcii pioşi de către elita laică a statului.
Chemarea la rugăciune
În trailerul filmului ”Reis”, publicat online, un tânăr (care nu este Erdogan) asistă la momentul în care bunicul lui este bătut pentru că a lansat un apel la rugăciune în arabă, fapt ce era interzis între 1932 şi 1950.
Simbolizând puterea islamului în faţa militarilor laici, tânărul recită la rândul lui rugăciunea în arabă, după ce a asistat la acele violenţe.
Într-o altă scenă care vrea să ilustreze opresiunea persoanelor religioase de către militari, tânărul din debutul filmului, devenit între timp adult, este înjunghiat de soldaţi, în timp ce îşi spunea rugăciunea în casa lui, din cauza opoziţiei pe care şi-a exprimat-o faţă de executarea prim-ministrului Adnan Menderes.
Adnan Menderes, care a anulat interdicţia contra chemării la rugăciune în arabă, a fost executat după lovitura de stat militară din 1960.
Scena înjunghierii tânărului se desfăşoară în septembrie 1961 şi se încheie cu o imagine cu tânărul Erdogan, pe atunci în vârstă de şapte ani, care urmărea scena arestării vecinului său, în timp ce naratorul afirmă că ”un erou valoros” urma să crească pentru a lupta împotriva unor astfel de persecuţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
