Actriţa Gunnel Lindblom, care a murit pe 24 ianuarie, a fost o figură importantă a culturii în Suedia, potrivit Le Figaro.
Născută în 1931, într-o familie proletară, ea şi-a luat devreme destinul în mâini. Angajată la poştă, s-a înscris la şcoala dramatică din oraşul Göteborg, unde a fost acceptată în 1950.
A apărut în "Amour", de Gustaf Molander ,doi ani mai târziu, pe când avea doar 21 de ani. Ingmar Bergman a adus-o în teatru în 1954, după care a angajat-o la Teatrul Municipal din Malmö. A rămas aici până în 1959.
Gunnel Lindblom jucat în şase filme ale maestrului suedez: "A şaptea pecete" (1957), "Fragii sălbatici" (1957), "The Virgin Spring" (1960), "The Silence" (1963), "The Winter Light" (1963) şi "Scenes from a marriage" (1973).
Colaborarea lor nu s-a oprit aici, pentru că Bergman a angajat-o în două filme pentru televiziune şi i-a oferit un rol în teatru, în adaptarea sa a lui "Woyzeck" de Büchner, în 1969. Alături de el, Lindblom învaţă regia de scenă, la Teatrul Dramatic Regal din Stockholm, pe care regizorul l-a condus între anii 1963 şi 1966.
Bergman a fost apropiat de producţiile ei "Paradistorg" (1977) şi "Sally and Freedom" (1981), primele două filme ca regizoare. De altfel, soţul ei, Sture Helander, a fost medicul lui Bergman.
Gunnel Lindblom a jucat în "Brother Carl" (1970), de Susan Sontag, şi a apărut în "Millenium" (2009), prima parte a trilogiei scrisă de Stieg Larsson.
Actriţă a Teatrului Dramatic Regal din 1968, ea a jucat roluri principale în piese de Strindberg sau Ibsen. A regizat "Unchiul Vania", de Cehov, pentru această scenă naţională.
În spatele camerei, ea a realizat filme pentru postul public naţional SVT.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
