Reducerea numărului de clase de a IX-a pentru anul şcolar 2026–2027 ar putea avea ca efect creşterea mediilor de admitere la liceele performante, pe fondul scăderii numărului de locuri disponibile, avertizează specialiştii în educaţie.
Ministerul Educaţiei confirmă că planul de şcolarizare prevede mai puţine clase, însă susţine că măsura nu este rezultatul unei decizii administrative de restrângere, ci consecinţa directă a scăderii numărului de elevi din generaţia care urmează să intre la liceu.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a explicat că planul de şcolarizare se construieşte exclusiv pe baza numărului de elevi existenţi în sistem, în special a celor aflaţi în clasa a VI-a, care vor ajunge la admitere peste trei ani.
„Noi croim un plan de şcolarizare pe un număr de elevi pe care îi avem înscrişi în clasa a VI-a. Dacă într-o comunitate ai 200 de elevi şi faci clase de 25 de elevi, înseamnă opt clase. Dacă anul viitor ai 100 de elevi, vei face patru clase. Cel mai simplu e să zici: ni s-au tăiat patru clase. În realitate, lucrurile stau puţin diferit”, a declarat Sorin Ion.
Potrivit acestuia, generaţia actuală de elevi de gimnaziu este mai redusă numeric, ca efect al scăderii natalităţii din anumite perioade.
„Avem din start un număr de elevi mai mic, ceea ce înseamnă un număr de clase mai mic. La clasa a VI-a probabil se întâmplă ceva legat de natalitate, perioada 2011 a fost mai specială”, a mai spus secretarul de stat.
Mai puţine locuri, medii de admitere mai mari
Chiar dacă măsura este justificată demografic, efectul imediat pentru elevi şi părinţi ar putea fi o competiţie mai dură pentru liceele cu performanţe ridicate. Reducerea numărului de clase înseamnă automat mai puţine locuri disponibile, în special în filiera teoretică, acolo unde cererea este constant mai mare decât oferta.
În aceste condiţii, mediile de admitere la liceele de top ar putea creşte, nu pentru că nivelul elevilor este neapărat mai ridicat, ci pentru că presiunea concurenţială va fi mai mare. Fenomenul este cunoscut şi din anii anteriori, când mici ajustări ale numărului de clase au dus la salturi de câteva zecimi sau chiar mai mult în ultima medie de admitere la unele colegii naţionale.
Ministerul Educaţiei a decis, totodată, o creştere a numărului maxim de elevi într-o clasă, de la 26 la 28, în special la profilurile teoretice, ceea ce contribuie la reducerea totală a numărului de clase, chiar şi în situaţiile în care scăderea numărului de elevi nu este foarte mare.
Impact limitat asupra normelor didactice, spune ministerul
În spaţiul public au apărut temeri că reducerea claselor ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru profesori. Sorin Ion a respins această interpretare, arătând că ajustările de personal nu sunt direct proporţionale cu numărul de clase.
„Nu înseamnă că dacă scad 500 de clase dispar 750 de norme şi pleacă oamenii acasă. Nu aşa se aplică matematica atunci când vorbim de personal. Într-un liceu pot dispărea două ore de română sau patru ore de matematică pe întreg liceul, iar situaţiile se reglează prin completări de normă şi prin redistribuiri”, a explicat secretarul de stat.
Potrivit oficialului, situaţiile punctuale sunt gestionate la nivelul inspectoratelor şcolare, iar sistemul se ajustează anual, în funcţie de structura populaţiei şcolare.
Reforma liceelor tehnologice schimbă traseele educaţionale
Discuţia despre clasele de a IX-a are loc în paralel cu aplicarea reformei învăţământului tehnologic, care va intra efectiv în vigoare din toamnă. Şcoala profesională devine parte integrantă a liceului tehnologic, iar traseele educaţionale se flexibilizează.
„Elevul intră în clasa a IX-a la un liceu tehnologic, după primii trei ani are două posibilităţi: să iasă în piaţa muncii cu nivel 3 sau să continue încă un an, cu nivel de calificare 4, bacalaureat şi posibilitatea continuării studiilor”, a precizat Sorin Ion.
Această modificare ar putea redistribui o parte dintre elevi către filiera tehnologică, însă nu este clar în ce măsură va compensa presiunea pe liceele teoretice, care rămân cele mai căutate de absolvenţii de gimnaziu cu medii mari.
Efecte sociale: elevii vulnerabili, cei mai expuşi
Experţii în educaţie atrag atenţia că, într-un context de competiţie crescută, elevii din medii dezavantajate sunt cei mai vulnerabili, deoarece au acces mai redus la meditaţii şi programe de pregătire suplimentară. În lipsa unor politici consistente de sprijin, creşterea mediilor de admitere poate accentua inegalităţile de acces la liceele performante.
Ministerul susţine că programele remediale şi proiectele de sprijin pentru elevii cu risc educaţional trebuie consolidate tocmai pentru a preveni pierderea elevilor din sistem şi pentru a menţine un acces echitabil la educaţie.
Planul final de şcolarizare pentru anul 2026–2027 urmează să fie stabilit după consultări cu inspectoratele şcolare, urmând ca repartizarea claselor să ţină cont atât de datele demografice, cât şi de capacitatea unităţilor de învăţământ.
Medikatv.ro
