În cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, difuzată la Prima News, un avocat specializat în dreptul muncii şi legislaţie educaţională a afirmat că, în sistemul românesc de educaţie, nu pot fi organizate greve în următorii doi ani, întrucât există un contract colectiv de muncă în vigoare, care blochează declanşarea unui conflict de muncă.
Acesta a subliniat că declanşarea unei greve în afara cadrului legal ar putea intra inclusiv în sfera penală.
În sistemul educaţional din România nu vor putea fi organizate greve cel puţin doi ani, pe durata de valabilitate a contractului colectiv de muncă încheiat recent de organizaţiile sindicale din învăţământ.
„Nu va exista nicio grevă pentru că în momentul de faţă există un contract colectiv de muncă. Drept urmare, nu poate fi demarat un conflict de muncă pentru că ai un contract colectiv de muncă”, a afirmat avocatul Alexandru Bajdechi, invitat în emisiunea Viitor pentru România, care a analizat aplicarea Legii dialogului social în raport cu sistemul preuniversitar.
Acesta a explicat că o eventuală acţiune de protest organizată în afara procedurilor legale ar putea avea consecinţe juridice pentru iniţiatori sau participanţi.
Greva poate fi declarată ilegală de tribunal
„Dacă se declanşează o grevă fără respectarea legii dialogului social, angajatorul poate să se adreseze tribunalului, să declare acea grevă ilegală. Dacă ea este continuată, deja intrăm într-o sferă penală. N-o să-şi asume nimeni aşa ceva”, a adăugat avocatul, în aceeaşi emisiune.
Afirmaţia a fost făcută în contextul în care, în vara acestui an, sindicatele reprezentative din educaţie au semnat un nou contract colectiv de muncă, după ce în spaţiul public existau mesaje că noul an şcolar ar putea debutat cu o grevă generală. „Nu a existat nicio grevă. Nu va exista nicio grevă”, a spus avocatul.
Invitatul a susţinut că, în opinia sa, conflictul social între federaţiile sindicale şi Guvern este mai degrabă unul „aparent”, în condiţiile în care, din punct de vedere juridic, părţile sunt „închise” în interiorul unui contract colectiv de muncă.
Fenomenul „demisiilor silenţioase”
Acesta a declarat, în cadrul emisiunii, că lipsa posibilităţii de protest colectiv ar putea conduce la ceea ce a numit „demisii silenţioase”. Potrivit acestuia, fenomenul reprezintă o posibilă consecinţă pentru anumiţi profesori care aleg să părăsească sistemul, în condiţiile în care nu există alte mecanisme instituţionale prin care să îşi exprime nemulţumirea.
În cadrul ediţiei respective au fost discutate şi aspecte privind conflictul de interese în cazul liderilor sindicali din educaţie, precum şi schimbările legislative prin Legea 141, care reglementează degrevarea de ore pentru funcţiile sindicale. Tot în emisiune, avocatul a menţionat că există situaţii în care lideri sindicali sunt salarizaţi atât de organizaţia sindicală, cât şi din unitatea de învăţământ sau de către Ministerul Educaţiei, aspect care poate pune probleme de compatibilitate.
Ediţia „Viitor pentru România” a abordat şi tema mobilităţii cadrelor didactice şi a presiunilor administrative asupra directorilor de şcoli, în contextul birocraţiei şi al relaţiei acestora cu inspectoratele şcolare şi autorităţile locale. În finalul intervenţiei sale, avocatul a subliniat că subiectul rolului sindicatelor în educaţie rămâne deschis şi ar trebui reluat în dezbateri publice împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
