În peisajul educaţional românesc, discuţiile despre pregătirea elevilor pentru piaţa muncii şi despre modernizarea sistemului de învăţământ sunt mai actuale ca niciodată. Marcus Condrat, un elev de liceu, a iniţiat un podcast dedicat orientării profesionale şi vocaţionale. Împreună cu Andreea Nistor, director de dezvoltare la Digital Nation, cei doi tineri au povestit la PrimaNews despre importanţa experienţei practice şi nevoia urgentă de transformare digitală în educaţie. Acestea nu sunt doar tendinţe, ci elemente fundamentale pentru a reduce vârsta primei angajări şi a oferi tinerilor oportunităţile de care au nevoie.
Experienţa practică: o lacună între liceele teoretice şi cele tehnologice
România înregistrează o vârstă medie a primei angajări de 23 de ani, semnificativ mai ridicată decât media europeană. Această statistică ridică semne de întrebare despre pregătirea tinerilor pentru câmpul muncii. O parte a răspunsului se regăseşte în diferenţele dintre tipurile de licee.
Liceele economice şi tehnologice pun un accent considerabil pe lucrul practic. Elevii beneficiază de săptămâni de practică încă din clasa a IX-a, ajungând la cinci săptămâni în clasa a XII-a. Această imersiune timpurie în mediul profesional le permite să acumuleze experienţe practice, fie că sunt remunerate sau nu, şi să înţeleagă mai bine dinamica unei firme.
Un exemplu elocvent este povestea lui Marcus, care, datorită practicii, a fost "pus în câmpul muncii" încă din clasa a IX-a, iar majoritatea colegilor săi deja lucrează. Această abordare responsabilă îi ajută să-şi găsească un loc de muncă mai devreme, povesteşte el. Pe de altă parte, liceele teoretice se concentrează preponderent pe aspectele academice – matematică, română etc. – fără a oferi elevilor oportunităţi concrete de a se familiariza cu mediul de lucru.
Absolvenţii acestor licee se confruntă adesea cu o lipsă de "bază" practică, afirmă Marcus. Acest lucru devine o mare provocare, deoarece tinerii ajung să nu beneficieze de îndrumare către instituţii sau firme care să pot să le ofere experienţă în câmpul muncii.
Soluţia pentru un sistem de învăţământ personalizat şi eficient
Dincolo de experienţa practică, transformarea digitală a educaţiei este esenţială pentru a susţine un învăţământ modern şi eficient, povesteşte tânărul. Acest lucru nu constă doar în dotarea şcolilor, ci şi într-o schimbare de de mentalitate.
Andreea Nistor a subliniat cum tehnologia poate ajuta cadrele didactice să-şi facă munca mult mai rapid şi mai eficient, reducând birocraţia şi permiţând personalizarea abordărilor pentru fiecare elev în parte. Soluţiile tehnologice sunt deja la îndemână, iar scalarea lor nu reprezintă o problemă majoră. De exemplu, o platformă digitală care sprijină 4500 de profesori are capacitatea de a ajunge la 10.000 până la finalul anului,
în contextul în care în România există 40.000 de învăţători. Infrastructura digitală nu este principala barieră, ci mai degrabă nivelul de confort şi rezistenţa la schimbare, spune ea. Este firesc ca învăţarea unui lucru nou, cum ar fi adaptarea la tehnologie, să vină cu provocări, frustrări şi chiar "căzături", afirmă tânăra. Însă, la fel ca învăţatul mersului pe bicicletă sau al înotului, perseverenţa duce la un nivel de confort şi eficienţă.
Astfel, viitorul educaţiei şi al pieţei muncii din România depinde de o abordare integrată. Este crucial să oferim elevilor, indiferent de profilul liceal, oportunităţi consistente de experienţă practică. În paralel, trebuie să accelerăm transformarea digitală a sistemului de învăţământ, sprijinind cadrele didactice în adoptarea noilor tehnologii. Doar aşa vom reuşi să pregătim tinerii pentru realităţile pieţei muncii şi să le oferim un start mai bun în viaţă, au subliniat cei doi tineri în cadrul emisiunii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
