Sistemul educaţional românesc este mai atractiv pentru candidaţi decât ar putea sugera percepţia publică, iar problemele majore apar mai ales în ceea ce priveşte distribuţia profesorilor pe discipline şi localităţi, a declarat Daniel David, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, în emisiunea „Viitor pentru România”, de la Prima News.
Mai mulţi candidaţi decât norme la titularizare
Daniel David pune sub semnul întrebării una dintre ideile vehiculate frecvent în spaţiul public: aceea că tinerii nu mai sunt interesaţi să intre în sistemul de educaţie. „Sistemul de educaţie este foarte atractiv”, a afirmat acesta, explicând că, raportat la numărul de norme titularizabile, numărul candidaţilor este mult mai mare. În numeroşi ani, a spus fostul ministru, numărul candidaţilor a depăşit chiar şi numărul total al normelor complete disponibile, nu doar al celor titularizabile.
Situaţia este valabilă inclusiv pentru discipline despre care se spune în mod obişnuit că nu mai atrag tineri către cariera didactică. David a dat ca exemple matematica şi fizica, unde, în ultimii ani, numărul candidaţilor a fost mai mare decât numărul normelor disponibile la titularizare.
Problema există însă la nivelul anumitor discipline şi localităţi, explică fostul ministru al educaţiei. Unele specializări pot rămâne fără candidaţi, în special în localităţi mici sau în mediul rural, în timp ce marile oraşe sunt mult mai atractive. În acest context, Daniel David consideră că ar trebui găsit un mecanism mai bun de corelare între numărul candidaţilor şi posturile disponibile, în funcţie de disciplină şi localitate.
„Evaluarea Naţională aşa cum o avem acum nu este în regulă”
Daniel David consideră că actualul model al Evaluării Naţionale de la sfârşitul clasei a VIII-a are o problemă majoră: este prea restrictiv, fiind concentrat pe doar două discipline, deşi gimnaziul urmăreşte formarea a opt competenţe-cheie.
În opinia sa, în lipsa unor standarde naţionale de evaluare, sistemul nu poate şti cu suficientă precizie dacă obiectivele gimnaziului sunt atinse în mod uniform în întreaga ţară.
Fostul ministru atrage atenţia şi asupra caracterului punctual al examenului. O zi proastă pentru un elev poate avea consecinţe importante asupra accesului său la liceul dorit. Din acest motiv, David vede inclusiv posibilitatea ca examenul de admitere la liceu să reprezinte o „a doua şansă”, cu condiţia ca metodologia să fie corectă şi transparentă.
El consideră însă că există şi o altă variantă: o Evaluare Naţională care să acopere mai multe discipline şi să verifice mai bine competenţele-cheie, urmând ca liceele să stabilească ulterior disciplinele şi ponderile relevante pentru fiecare specializare.
Reforma are nevoie de implementare
În ceea ce priveşte începutul noului an şcolar, Daniel David a evidenţiat şi câteva schimbări pe care le consideră importante: noile planuri-cadru şi programe pentru clasa a IX-a, ponderea de 25% din timpul alocat fiecărei discipline destinat dezvoltării competenţelor, noile discipline introduse la gimnaziu şi cele două ore dedicate educaţiei remediale în învăţământul primar.
În acelaşi timp, el a subliniat că simpla existenţă a unor reglementări nu este suficientă. Acestea trebuie urmărite şi implementate efectiv în şcoli. În opinia sa, dacă reformele sunt aplicate consecvent în următorii ani, rezultatele ar trebui să se vadă inclusiv în performanţele României la evaluările internaţionale, precum PISA.
Pentru Daniel David, schimbarea sistemului educaţional trebuie să fie însoţită şi de un statut mai bun al profesorului, inclusiv printr-o salarizare corespunzătoare. „Reforma schimbă paradigme, aduce lucruri noi”, a transmis acesta, dar profesorii trebuie să aibă, în acelaşi timp, un statut respectabil în societate.
Medikatv.ro
